Cercetătorii au creat țesutul care restaurează funcția erectilă la porci
Oamenii de știință au sintetizat țesutul care restaurează funcția erectilă, reparând leziunile, la un model de porc.
Un studiu despre acesta a fost publicat în revista Matter.
Descoperirile sugerează că tunica albuginea artificială (ATA), care imită o teacă fibroasă de țesut necesară pentru menținerea erecțiilor, arată potențial pentru repararea leziunilor penisului la oameni.
Țesutul care restaurează funcția erectilă îi va ajuta pe viitor pe bărbații trecuți de vârsta mijlocie
„Am prevăzut în mare măsură problemele și rezultatele procesului de construcție a ATA, dar am fost totuși surprinși de rezultatele din experimentele pe animale, în care penisul și-a recăpătat erecția normală imediat după ce a fost utilizat țesutul care restaurează funcția erectilă”, a spus Xuetao Shi, cercetător la South China University of Technology din Guangzhou, China, și autor al studiului.
„Cel mai mare avantaj al ATA este că realizează funcții asemănătoare țesuturilor, imitând microstructura țesuturilor naturale. Această abordare de proiectare nu se limitează la designul biomimetic al țesuturilor de tunica albuginea, ci poate fi extinsă la multe alte țesuturi”, a adăugat el.
Shi a spus că atenția echipei sale de cercetare s-a orientat recent spre producerea de biomateriale pentru a aborda problemele legate de sănătatea reproductivă masculină, incluzând disfuncția erectilă, infertilitatea și boala Peyronie, o tulburare a țesutului conjunctiv despre care se crede că apare ca urmare a rănilor cauzate de sex.
Aproximativ jumătate dintre bărbații cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani se confruntă cu o anumită formă de disfuncție erectilă, în timp ce se estimează că 5% suferă de boala Peyronie, în care se formează țesut cicatricial în tunica albuginea, provocând durere și o serie de alte efecte, scrie Eurek Alert.
„Am observat că aceasta este o zonă care a primit puțină atenție, dar nevoia este uriașă”, a spus Shi.
O abordare diferită
În timp ce multe studii anterioare s-au concentrat pe repararea uretrei, Shi a spus că mai puține cercetări s-au concentrat pe restabilirea funcției erectile. Și, deși clinicienii pot trata pacienții cu țesut deteriorat de tunica albuginea prin realizarea de plasturi din alte țesuturi din corpul pacientului combinate cu matricea extracelulară, acești plasturi au dezavantaje.
Uneori, sistemul imunitar îi respinge sau apar complicații la locul donor și, deoarece microstructurile lor sunt diferite de cea a tunicii albuginee naturale, este dificil ca acești plasturi să înlocuiască perfect țesutul natural.
Pentru a aborda această problemă, Shi și colegii au dezvoltat ATA pe bază de alcool polivinilic, care are o structură de fibre ondulate similară cu cea a țesutului natural. Drept urmare, materialul sintetic are proprietăți biomecanice care le imită pe cele ale tunicii albuginee.
Cercetătorii au efectuat experimente de laborator pentru a investiga toxicitatea țesutului artificial și compatibilitatea cu sângele, deoarece este conceput să rămână în organism pentru o perioadă lungă de timp și au stabilit că nu ar trebui să fie dăunător altor țesuturi.
Apoi, cercetătorii au testat ATA pe porci miniaturali Bama cu leziuni la tunica albuginea. S-a descoperit că plasturele făcut din țesut artificial a restabilit funcția erectilă, astfel încât aceasta a fost similară cu cea a țesutului normal al penisului, sugerând că plasturele a înlocuit cu succes funcția țesuturilor naturale.
Ce rezultate a produs noul țesut sintetic?
Cercetătorii au analizat efectul plasturilor ATA după o lună, constatând că, deși țesutul artificial nu a restabilit microstructura țesutului natural din jur, a dezvoltat o fibroză comparabilă cu cea din țesutul normal și a obținut o erecție normală după ce penisul a fost injectat cu soluție salină.
„Rezultatele la o lună după procedură au arătat că grupul cu țesutul care restaurează funcția erectilă a obținut rezultate bune, deși nu perfecte”, a spus Shi.
Shi a remarcat că, în cazul leziunilor penisului, tunica albuginea nu este de obicei singurul țesut afectat. Nervii din jur și corpul cavernos, țesutul spongios care trece prin axul penisului, sunt adesea deteriorate, ceea ce face reparațiile și mai dificile.
„Munca noastră în această etapă se concentrează pe repararea unui singur țesut din penis, iar următoarea etapă va fi să luăm în considerare repararea defectului general al penisului sau construirea unui penis artificial dintr-o perspectivă integrată”, a spus Shi.
El a adăugat că cercetătorii intenționează, de asemenea, să investigheze și tehnici de reparare a altor țesuturi, cum ar fi inima și vezica urinară.
Vă recomandăm să citiți și:
În cât timp se descompune corpul uman?
Un bărbat care mai avea doar un an de trăit a scăpat de cancer. Ce tratament l-a ajutat?
Un consum excesiv de carne cu nitriți crește riscul de cancer, spun cercetătorii
O enzimă care ne protejează împotriva virusurilor ar putea alimenta evoluția cancerului