Home » Știință » Prețurile mari ale medicamentelor nu sunt justificate de cheltuielile de cercetare, spun experții

Prețurile mari ale medicamentelor nu sunt justificate de cheltuielile de cercetare, spun experții

Publicat: 21.02.2023

Prețurile mari ale medicamentelor nu sunt justificate de cheltuielile industriei pentru cercetare și dezvoltare (R&D), susțin experții într-un articol de analiză.

Articolul poate fi parcurs în The BMJ.

Aris Angelis și colegii lui subliniază că, din 1999 până în 2018, cele mai mari 15 companii biofarmaceutice din lume au cheltuit mai mult pe activități de vânzare, generale și administrative (care includ marketingul) decât pe cercetare și dezvoltare și că majoritatea noilor medicamente dezvoltate în această perioadă au oferit puține beneficii sau chiar niciun beneficiu clinic față de tratamentele existente.

Prin reorientarea cheltuielilor, experții spun că producătorii de medicamente „ar putea oferi mai multe medicamente inovatoare la prețuri accesibile” și solicită acțiuni guvernamentale pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea orientate către prioritățile de sănătate publică.

Prețurile mari ale medicamentelor nu rezultă din cercetare și dezvoltare

Preocupările cu privire la prețurile mari ale medicamentelor au crescut în ultimul deceniu, scriu experții. În SUA, prețurile nete estimate ale medicamentelor eliberate pe bază de rețetă recent lansate au crescut de la o medie de aproximativ 1.400 de dolari pe an în 2008 la peste 150.000 de dolari pe an în 2021 și chiar și medicamentele vechi și obișnuite au înregistrat creșteri inexplicabile de preț în ultimii ani.

Industria biofarmaceutică a susținut de mult timp că sunt necesare prețuri mari pentru a susține cercetarea și dezvoltarea noilor medicamente. Și în timp ce autorii recunosc că există riscuri financiare mari asociate cu aducerea de noi medicamente pe piață, ei spun că analiza cheltuielilor producătorilor de medicamente în raport cu produsele ridică întrebări cu privire la această afirmație.

De exemplu, rapoartele financiare disponibile public din 1999 până în 2018 arată că cele mai mari 15 companii biofarmaceutice au avut venituri totale de 7,7 miliarde de dolari. În această perioadă, companiile au cheltuit 2,2 miliarde dolari pe costurile legate de activitățile de vânzare, generale și administrative și 1,4 miliarde dolari pentru cercetare și dezvoltare, conform Medical Xpress.

Majoritatea acelorași companii au cheltuit mai mult cumpărând propriile acțiuni, o practică cunoscută sub numele de răscumpărare de acțiuni, decât pentru cercetare și dezvoltare în această perioadă, notează autorii, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentele față de cercetarea biofarmaceutică cu adevărat valoroasă și riscantă.

Investițiile importante în dezvoltarea de noi medicamente sunt ignorate

Justificarea prețurilor mari la medicamente pentru a compensa cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ignoră, de asemenea, investițiile publice considerabile în descoperirea și dezvoltarea medicamentelor, adaugă experții. Asta înseamnă că societatea plătește probabil de două ori pentru medicamente noi, mai întâi sub formă de cercetare subvenționată public și apoi prin prețurile mari ale produselor.

În plus, majoritatea medicamentelor noi oferă o valoare clinică adăugată mică sau chiar nicio valoare, se explică în analiză.

De exemplu, în anii 1970 și 1980, aproximativ 1 din 6 (16%) medicamente noi aprobate de FDA au oferit câștiguri terapeutice importante. Cu toate acestea, analizele rapoartelor de evaluare a medicamentelor efectuate de organismele de evaluare a tehnologiei sănătății din Franța și Germania în anii 2010 sugerează că majoritatea medicamentelor noi oferă o valoare clinică adăugată mică sau nicio valoare, doar o mică parte oferind îmbunătățiri importante sau majore.

Angelis și colegii săi recunosc că, de partea pozitivă a lucrurilor, majoritatea produselor aflate în curs de dezvoltare în perioada 1997-2016 au vizat mecanisme noi de acțiune; dar ei spun că atenția s-a mutat de la medicamentele de succes, care vizează de obicei bolile cronice și sunt vândute în cantități mari la nivel global, către medicamentele „de nișă”, care vizează boli rare sau au utilizări limitate, pentru care se pot percepe prețuri mari.

Problema cu prețurile mari ale medicamentelor nu poate fi rezolvată fără implicarea tuturor

„Având în vedere suma cheltuită pentru activități care nu sunt de cercetare și dezvoltare și că majoritatea medicamentelor noi adaugă valoare terapeutică mică sau nu aduc nicio valoare, teoretic, industria biofarmaceutică ar putea genera inovații mai valoroase din punct de vedere medical cu resursele existente”, se menționează în analiză.

„Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple fără intervenție guvernamentală sau reglementare de-a lungul ciclului de viață al noilor medicamente”, au scris experții.

Ca atare, ei susțin că guvernele, factorii de decizie, autoritățile de reglementare a medicamentelor, organismele de evaluare a tehnologiei sănătății și plătitorii „trebuie să regândească stimulentele pentru inovații biofarmaceutice valoroase, creând politici și medii de reglementare care vor îndeplini obiectivele de sănătate publică”.

„Lumea are nevoie de un ecosistem de sănătate-industrial bazat cu adevărat pe valoare pentru a stimula și recompensa îmbunătățirea sănătății populației pe tot parcursul ciclului de viață al noilor medicamente”, concluzionează ei.

Vă recomandăm să citiți și:

Pielea umană artificială deschide calea către o nouă terapie împotriva cancerului de piele

Meditația poate îmbunătăți flora intestinală și sistemul imunitar

Cercetătorii au identificat neuronii care pot „mirosi” pericolul

Cercetătorii au creat AI-ul care prezice riscul de delir în ATI

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Trei turiști s-au pozat goi pe una dintre cele mai importante atracții din Namibia
Trei turiști s-au pozat goi pe una dintre cele mai importante atracții din Namibia
Peste 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc cu durere cronică
Peste 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc cu durere cronică
Epidemie de singurătate printre părinți, dezvăluie un studiu din SUA
Epidemie de singurătate printre părinți, dezvăluie un studiu din SUA
Mii de meteoriți care au ajuns în Antarctica ar putea fi pierduți pentru totdeauna
Mii de meteoriți care au ajuns în Antarctica ar putea fi pierduți pentru totdeauna
România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
(P) 5 construcții impresionante pe care merită să le vezi măcar o dată in viață
(P) 5 construcții impresionante pe care merită să le vezi măcar o dată in viață
Erupție excepțional de rară pe suprafața Soarelui! O furtună solară se îndreaptă spre Pământ
Erupție excepțional de rară pe suprafața Soarelui! O furtună solară se îndreaptă spre Pământ
(P) Descoperă care e grosimea ideală a unor geamuri de tip termopan pentru un nivel de eco-eficiență crescut
(P) Descoperă care e grosimea ideală a unor geamuri de tip termopan pentru un nivel de eco-eficiență crescut
Test de cultură generală. De ce este special nasul cămilelor?
Test de cultură generală. De ce este special nasul cămilelor?
Astronomii au detectat un semnal ciudat de la o galaxie din apropiere
Astronomii au detectat un semnal ciudat de la o galaxie din apropiere
O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?
Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?
Chitara cu care John Lennon a înregistrat piesa „Help!”, găsită după 50 de ani
Chitara cu care John Lennon a înregistrat piesa „Help!”, găsită după 50 de ani
165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la doar câteva ore
165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la doar câteva ore
Începând de astăzi, turiștii trebuie să plătească taxă de intrare în Veneția
Începând de astăzi, turiștii trebuie să plătească taxă de intrare în Veneția
Recipientele de la una dintre cele mai populare cafenele din lume vor fi mai mici cu 20%
Recipientele de la una dintre cele mai populare cafenele din lume vor fi mai mici cu 20%
Vot decisiv în Senatul SUA pentru interzicerea TikTok. Ce se întâmplă acum?
Vot decisiv în Senatul SUA pentru interzicerea TikTok. Ce se întâmplă acum?
Haos în centrul Londrei după ce doi cai militari au scăpat de sub control
Haos în centrul Londrei după ce doi cai militari au scăpat de sub control