Home » Știință » Oamenii de știință au găsit noi indicii despre viața timpurie de pe Marte

Oamenii de știință au găsit noi indicii despre viața timpurie de pe Marte

Publicat: 16.08.2023

Faptul că planeta Marte a avut medii de suprafață locuibile la începutul existenței sale a fost ferm stabilit de către comunitatea științifică. Aceste medii au furnizat apă, surse de energie, elemente precum carbonul, hidrogenul, azotul, oxigenul, fosforul și sulful, precum și metale de tranziție catalitice critice asociate cu viața așa cum o cunoaștem noi.

Cu toate acestea, nu se știe dacă acest potențial a stimulat o evoluție ulterioară spre o evoluție independentă a vieții pe Marte.

O echipă de oameni de știință formată din Juergen Schieber, profesor în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului și ale Atmosferei din cadrul Colegiului de Arte și Științe al Universității Indiana Bloomington, și din colegii din cadrul misiunii Curiosity de la NASA, a descoperit prima dovadă tangibilă a ciclului umed-uscat susținut pe Marte timpuriu. Această din urmă condiție este considerată esențială pentru evoluția chimică prebiotică, o etapă premergătoare apariției vieții.

Într-o nouă lucrare, publicată în revista științifică Nature, Schieber și co-autorii săi au folosit date de la roverul Curiosity, aflat în prezent Craterul Gale, pentru a examina modelul străvechi de crăpături de noroi umplute cu sare (modele geometrice precum pentagoane sau hexagoane) observate în rocile vechi de 3,6 miliarde de ani.

Planeta Marte a avut medii de suprafață locuibile la începutul existenței sale

Pe măsură ce noroiul se usucă, se micșorează și se fracturează în joncțiuni în formă de T – așa cum a descoperit anterior Curiosity într-o colecție de fisuri mai jos pe Muntele Sharp. Aceste joncțiuni sunt dovada că noroiul s-a format și s-a uscat o dată, în timp ce expunerile recurente la apă care au creat noile fisuri de noroi au făcut ca joncțiunile în formă de T să se înmoaie și să devină în formă de Y, formând în cele din urmă un model hexagonal, scrie EurekAlert.

Deși principalul interes de cercetare al profesorului Schieber este geologia șisturilor și a mâlurilor de pe Pământ, interesul său pentru elementele fundamentale care stau la baza acestei cercetări l-a determinat să postuleze existența unei abundențe de mâl pe Marte, ceea ce l-a făcut să intre în discuție cu persoanele care planificau misiunea Mars Science Lab (MSL) Curiosity Rover la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California de Sud.

„Teoria este că, pe măsură ce aceste elemente și molecule organice sunt forțate să se apropie din ce în ce mai mult unele de altele odată cu creșterea salinității, ele pot începe să se polimerizeze și să formeze lanțuri mai lungi, creând astfel condițiile pentru o chimie spontană care ar putea începe evoluția chimică complexă ce ar putea duce la apariția organismelor vii”, a declarat Schieber.

Molecule organice mai complexe

„Această imagine mentală este cea care ne-a entuziasmat atunci când am observat aceste modele de creastă în formă de fagure de miere, sau poligonale. Aici era o dovadă a umezelii și uscării care ar putea conduce la o chimie interesantă în interiorul fisurilor.”

Știind din studiile anterioare că reziduurile probabile de la desecarea lacului ar trebui să fie minerale de sulfat de calciu și de magneziu, echipa a folosit instrumentul Chemcam de pe roverul Curiosity pentru a sonda crestele cimentate pentru a confirma compoziția lor chimică.

Caracteristicile sedimentare ale pietrei noroioase pe care Schieber și co-autorii săi le-au studiat pot fi interpretate ca fiind rezultatul unor cicluri multiple de umezire și uscare care au avut ca rezultat precipitații minerale – minerale lăsate în urmă atunci când apa se evaporă – stivuite unele peste altele de-a lungul timpului. Dacă moleculele organice au fost prezente, este posibil ca acest cadru să fi fost favorabil evoluției unor molecule organice mai complexe și a unei chimii pre-biotice, relatează autorii studiului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au descoperit urme ale unei clime sezoniere pe Marte

Marte se învârte din ce în ce mai repede, iar oamenii de știință nu știu de ce

În urmă cu 16 ani, NASA începea să caute viaţă pe Marte

Unul dintre sateliții naturali ai lui Marte se va izbi de Planeta Roșie. Când va avea loc coliziunea?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record