Ar putea fi creierul uman „cuantic”?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comportamentul uman este o enigmă care îi fascinează pe mulți oameni de știință. Și s-a discutat mult despre rolul probabilităților în explicarea modului în care funcționează mintea noastră.

Probabilitatea este un cadru matematic conceput pentru a ne spune cât de probabil este ca un eveniment să aibă loc.

Cu toate acestea, cercetările au arătat că aceste legi tradiționale sau „clasice” ale probabilității nu pot surprinde pe deplin comportamentul uman. Ar putea fi explicat, în schimb, prin modul în care funcționează probabilitatea în lumea mai misterioasă a mecanicii cuantice?

Probabilitatea matematică este, de asemenea, o componentă vitală a mecanicii cuantice, ramura fizicii care descrie modul în care se comportă natura la scara atomilor sau a particulelor subatomice. Cu toate acestea, după cum vom vedea, în lumea cuantică, probabilitățile urmează reguli foarte diferite.

Descoperirile din ultimele două decenii au pus în lumină un rol crucial al ,,cuanticității” în cogniția umană – modul în care creierul uman procesează informațiile pentru a dobândi cunoștințe sau înțelegere. Aceste descoperiri au, de asemenea, implicații potențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Comportamentul uman este o enigmă care îi fascinează pe oamenii de știință

Daniel Kahnemann, laureat al premiului Nobel, și alți oameni de știință cognitivi au efectuat lucrări privind ceea ce ei descriu drept ,,iraționalitatea” comportamentului uman. Atunci când modelele comportamentale nu respectă cu strictețe regulile teoriei clasice a probabilităților dintr-o perspectivă matematică, acestea sunt considerate „iraționale”.

În probabilitatea clasică, atunci când se pune o secvență de întrebări, atunci răspunsurile nu depind de ordinea în care sunt puse întrebările. În schimb, în fizica cuantică, răspunsurile la o serie de întrebări pot depinde în mod crucial de ordinea în care acestea sunt puse.

Rezultatele vor fi în general diferite atunci când ordinea este inversată, din cauza unei caracteristici bine cunoscute a mecanicii cuantice. Simpla măsurare a unei proprietăți a unui sistem cuantic poate afecta lucrul care este măsurat (în acest caz, spinul unui electron) și, prin urmare, rezultatul oricăror experimente ulterioare.

Dependența de ordine poate fi observată, de asemenea, în comportamentul uman. De exemplu, într-un studiu publicat în urmă cu 20 de ani despre efectele pe care ordinea întrebărilor le are asupra răspunsurilor respondenților, subiecții au fost întrebați dacă au crezut că fostul președinte al SUA, Bill Clinton, a fost cinstit. Apoi au fost întrebați dacă vicepreședintele său, Al Gore, părea cinstit.

Un nou domeniu de cercetare

Atunci când întrebările au fost adresate în această ordine, respectiv 50% și 60% dintre respondenți au răspuns că aceștia erau cinstiți. Dar când cercetătorii i-au întrebat pe respondenți mai întâi despre Gore și apoi despre Clinton, respectiv 68% și 60% au răspuns că erau cinstiți.

La nivel cotidian, s-ar putea părea că, de fapt, comportamentul uman nu este consecvent, deoarece încalcă adesea regulile teoriei clasice a probabilităților. Cu toate acestea, acest comportament pare să se potrivească cu modul în care funcționează probabilitatea în mecanica cuantică.

Observațiile de acest tip l-au determinat pe omul de știință cognitivă Jerome Busemeyer și mulți alții să recunoască faptul că mecanica cuantică poate, în general, să explice comportamentul uman într-un mod mai coerent.

Pe baza acestei ipoteze uimitoare, a apărut un nou domeniu de cercetare numit ,,cogniție cuantică” în cadrul domeniului științelor cognitive.

Există încă multe enigme, dar datele empirice par să sugereze cu tărie că gândurile noastre urmează reguli cuantice, scrie ScienceAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Iată cum vă puteți păcăli creierul ca să scăpați de tinitus!

Cum afectează cofeina abilitatea creierului uman de a învăța?

Test de cultură generală. Cum se numește cea mai mare parte din creierul uman?

Efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului pe măsură ce îmbătrânim