Efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului pe măsură ce îmbătrânim

Efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului este că acestea pot reduce riscul de demență și pot stimula starea de spirit la persoanele a căror vârstă și sănătate metabolică îi predispun la declin cognitiv.

Un studiu de 12 săptămâni a constatat efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului la persoanele supraponderale de vârstă mijlocie cu semne de rezistență la insulină care au mâncat echivalentul a o ceașcă de căpșuni în fiecare zi; acestea au avut o memorie mai bună și mai puține simptome depresive în comparație cu un grup de control.

• A fost descoperită o mutație genetică rară, nemaivăzută până acum la oameni
• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”

Pe lângă demență, tulburările metabolice precum rezistența la insulină, obezitatea și problemele de sănătate asociate devin din ce în ce mai frecvente. Lipsa sensibilității la hormonul insulinic afectează aproape jumătate din populația americană cu vârsta de peste 60 de ani și este un factor de risc pentru demență mai târziu în viață.

Care este efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului?

„Acest studiu a evaluat dacă consumul de căpșuni ar putea îmbunătăți performanța cognitivă și sănătatea metabolică la această populație și, dacă da, dacă ar putea exista o asociere între îmbunătățirea cognitivă și reducerea tulburărilor metabolice”, spune neurologul Robert Krikorian, de la Universitatea din Cincinnati (SUA).

Krikorian și echipa sa din SUA au recrutat 30 de adulți, majoritatea femei, cu vârste cuprinse între 50 și 65 de ani, cu deficiențe cognitive ușoare și un indice de masă corporală (IMC) care i-a plasat în categoria supraponderală.

Li s-a cerut să evite consumul de fructe de pădure de orice fel timp de două săptămâni înainte de studiu, iar în timpul studiului li s-a administrat fie o pulbere de supliment de 13 grame de căpșuni adevărate, fie un placebo în fiecare zi. Abilitățile executive ale participanților, amintirea cuvintelor, funcția de memorie pe termen lung și starea de spirit au fost toate evaluate prin teste cognitive înainte și după studiu, iar cercetătorii au urmărit datele metabolice.

Cei cărora li s-a administrat placebo nu s-au descurcat la fel de bine la un test de recunoaștere ulterioară, care măsoară ceva numit interferență de memorie. Cu toate acestea, interferența de memorie a fost redusă la participanții cărora li s-a administrat pulbere de căpșuni, ceea ce sugerează că au fost mai capabili să ignore datele neimportante, notează Science Alert.

„Interferența redusă a memoriei se referă la mai puțină confuzie a termenilor legați semantic într-un test de învățare cu liste de cuvinte. În general, se crede că acest fenomen reflectă un control executiv mai bun în ceea ce privește rezistența la intruziunea cuvintelor care nu sunt țintă în timpul testării memoriei”, explică Krikorian.

Reducerea simptomelor de depresie

Participanții cărora li s-a administrat pudră de căpșuni au raportat, de asemenea, simptome depresive mai scăzute, indicând o îmbunătățire a capacității de adaptare emoțională și executivă; adică o mai bună capacitate de a gestiona activitățile de zi cu zi și relațiile sociale și un control îmbunătățit al răspunsului și o mai mare flexibilitate.

Cercetătorii observă că vârsta și rezistența la insulină probabil dau o funcție executivă ușor afectată la mulți dintre participanți, sugerând că „tratamentul” a corectat deficiența existentă într-o oarecare măsură. Ei nu știu dacă căpșunile ar putea îmbunătăți funcția la cei fără deficiențe.

„Abilitățile executive încep să scadă la vârsta mijlocie și excesul de grăsime abdominală, ca în rezistența la insulină și obezitate, va tinde să crească inflamația, inclusiv la nivelul creierului”, adaugă Krikorian.

„Astfel, efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului pe care l-am observat ar putea fi legat de moderarea inflamației în grupul care a consumat căpșuni”, spune cercetătorul.

Un studiu din 2022 al acelorași cercetători și al unor colegi de-ai lor a constatat că într-o cohortă similară de oameni, cei care au mâncat afine în fiecare zi au avut niveluri reduse de interferență a memoriei.

„Atât căpșunile, cât și afinele conțin antioxidanți numiți antocieni, care au fost implicați într-o varietate de beneficii de sănătate date de fructele de pădure, cum ar fi îmbunătățirile metabolice și cognitive”, spune Krikorian.

Efectul surprinzător al căpșunilor asupra creierului va trebui studiat în continuare

Și alte cercetări privind căpșunile alimentare au găsit îmbunătățiri metabolice, cum ar fi insulină mai scăzută, dar acest studiu nu a găsit niciun efect metabolic.

„Absența neașteptată a beneficiilor în ceea ce privește funcția metabolică ar putea reflecta doza mai mică de antocieni utilizată în acest studiu în comparație cu alte studii care investighează funcția metabolică și cognitivă”, scrie echipa.

Krikorian și echipa nu pot trage concluzii generale din constatările lor din cauza dimensiunii reduse a eșantionului, a duratei scurte și a reglementării limitate a dietei participanților. Studierea efectelor alimentelor, care nu sunt niciodată consumate izolat, asupra sănătății este dificilă, deoarece corpurile noastre sunt complexe, cu cerințe nutriționale complexe.

Lăsând deoparte posibilele beneficii cognitive, experții recomandă în general o dietă diversă și echilibrată, care poate include căpșunile ca sursă excelentă de vitamina C, fiind cea mai bună abordare pentru a obține vitaminele, mineralele și nutrienții de care avem nevoie.

„Aceste considerente evidențiază nevoia de investigare suplimentară a beneficiilor pentru sănătate și neurocognitive asociate cu suplimentarea cu căpșuni folosind dozaje diferite, eșantioane mai mari și perioade de intervenție de durate diferite”, concluzionează autorii.

Studiul a fost publicat în Nutrients.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit, în premieră, schimbări la nivelul creierului în timpul menstruației

Cercetătorii au dezvăluit primul vaccin experimental pentru dependența de cocaină

Un studiu a găsit legătura genetică dintre autism și sinestezie

Felul în care vorbești poate dezvălui dacă ai diabet de tip 2