Lumini ciudate și verzi, observate pe planeta Venus. Ce ar putea fi?

Venus a emis pentru scurt timp o străfulgerare rară de lumină verde pe cerul nopții de deasupra Suediei, potrivit unor noi imagini. Fenomenul observat este unul rar și este aproape identic cu străfulgerările de culoare verde care sunt ocazional observate în jurul soarelui în timpul răsăriturilor și apusurilor.

Fotograful Peter Rosén a surprins această străfulgerare rară de lumină verde venind de la unul dintre cei mai apropiați vecini planetari ai noștri în timp ce privea cum Venus răsare deasupra orizontului în Stockholm în primele ore ale dimineții de pe 8 ianuarie 2024, conform Spaceweather.com.

• Astronomii sunt tot mai aproape de a afla cum a ajuns Marte o planetă nelocuibilă
• O maimuță și-a recăpătat vederea cu celule stem umane

Iluminarea, care a durat aproximativ o secundă, a fost un „bonus neașteptat” care i-a adus un plus unei experiențe deja impresionante, a declarat Rosén pentru Spaceweather.com, unde pot fi văzute și imaginile.

O străfulgerare rară de lumină verde a fost observată pe Venus

Străfulgerări similare de culoare verde sunt ocazional observate provenind de la soare atunci când acesta răsare deasupra orizontului oceanic. Spectacolele de lumină sunt cauzate de refracția (separarea) luminii de la obiectele cerești pe măsură ce aceasta trece prin atmosfera planetei noastre.

Lumina vizibilă este alcătuită din diferite lungimi de undă ale luminii colorate, care, la un loc, dau o culoare albă. Dar atunci când lumina de la soare străbate atmosfera Pământului, lungimile de undă individuale sunt parțial refractate de moleculele de gaze. Acest lucru se întâmplă tot timpul: de exemplu, cerul de zi pare albastru pentru că lungimile de undă albastre se dispersează mai mult decât oricare altă lungime de undă.

Cu toate acestea, în condiții adecvate, cum ar fi atunci când cerul este senin, lumina de la soare și de la planetele apropiate se poate separa complet, în special atunci când corpurile cerești sunt poziționate aproape de orizont, deoarece lumina trebuie să traverseze mai multă atmosferă pentru a ajunge la observator.

Cum apar astfel de spectacole luminoase?

Când se întâmplă acest lucru, lungimile de undă mai scurte ale luminii, cum ar fi albastru și violet, sunt cele mai disperse, în timp ce lungimile de undă mai lungi, cum ar fi roșu, portocaliu și galben, sunt absorbite mai ușor de moleculele din atmosferă. Ca rezultat, lungimile de undă verde, de lungime medie, sunt uneori singurele culori care ajung la observator. Cu toate acestea, unghiul trebuie să fie potrivit pentru ca acest lucru să se întâmple, motiv pentru care apare doar o străfulgerare scurtă pentru observator.

În imaginile recente cu Venus, verdele este culoarea cea mai proeminentă care ajunge de la planetă. Dar dacă priviți cu atenție, puteți vedea și lumină de culoare galbenă, portocalie, roșie și albastră vibrând în jur.

În anumite circumstanțe, cristalele de gheață pot, de asemenea, să refracte lumina Soarelui în atmosferă pentru a crea nori colorați în culorile curcubeului și halouri de lumină în jurul soarelui sau al Lunii. Același efect poate crea, de asemenea, inele-curcubeu în jurul obiectelor atunci când lumina este refractată de mari granule de polen plutitor, menționează Live Science.

Străfulgerări verzi au mai fost observate venind de la Venus. Fenomene similare de culoare verde au fost surprinse și în imagini cu Mercur și cu Luna.

Dar, spre deosebire de străfulgerările verzi din jurul soarelui, care apar mai frecvent în aerul curat de deasupra oceanului, aceste spectacole de lumină sunt mai des văzute prin aer extrem de rece, care amplifică efectul. Acest lucru înseamnă că străfulgerările planetare nu sunt atât de strâns legate de orizont, conform Spaceweather.com.

Vă recomandăm să citiți și:

Viteza vântului pe Jupiter, măsurată cu Telescopul Foarte Mare din Chile

Ar putea fi oxigenul „cheia cosmică” pentru tehnologia extraterestră?

Adevăratele culori ale planetelor Uranus și Neptun, dezvăluite în noi fotografii

Câte planete ar putea exista în Centura Kuiper?