Home » Știință » Cum ar putea fibrele din covoare să creeze betonul mai rezistent?

Cum ar putea fibrele din covoare să creeze betonul mai rezistent?

Cum ar putea fibrele din covoare să creeze betonul mai rezistent?
Foto: Gamage et al., Construction and Building Materials, 2024
Publicat: 14.11.2024

Inginerii din Australia au descoperit o metodă de a produce beton mai rezistent și mai puțin predispus la fisurare utilizând fibrele de covor, aducând astfel o contribuție semnificativă la sustenabilitatea sectorului construcțiilor.

Echipa de cercetare colaborează cu parteneri precum Textile Recyclers Australia, Godfrey Hirst Australia și consiliile locale din Victoria pentru a efectua studii de teren pe plăci din beton realizate cu materiale textile recuperate.

Dr. Chamila Gunasekara, cercetător principal de la Universitatea RMIT (Australia), a declarat că echipa a dezvoltat o tehnică prin care fibrele de covor uzate sunt utilizate pentru a reduce cu până la 30% fisurarea betonului în stadiile incipiente, crescând totodată durabilitatea acestuia. Această cercetare răspunde unei provocări majore în sectorul construcțiilor, unde costul anual al reparațiilor pentru fisurile din structurile de beton armat în Australia este de aproximativ 8 miliarde de dolari australieni. În Statele Unite, acest cost ajunge la 76 miliarde de dolari americani anual.

Publicând rezultatele recente în revista Construction and Building Materials, echipa a demonstrat că materialele din covoare reciclate pot îmbunătăți performanța betonului.

Fibrele de covor ar putea duce la clădiri mai rezistente

Având la dispoziție unități moderne de cercetare în domeniul textilelor la RMIT, echipa formată din ingineri civili și cercetători în domeniul textilelor a reușit să folosească și alte textile aruncate, inclusiv țesături de îmbrăcăminte, pentru a spori rezistența betonului.

„Fisurarea betonului în stadiile incipiente este o problemă veche în proiectele de construcții, care poate duce la coroziune prematură, afectând atât aspectul, cât și siguranța structurală a clădirii. Fibrele din covoare vechi pot crește rezistența betonului la rupere cu 40% și pot preveni fisurarea timpurie prin reducerea considerabilă a contracției”, a explicat Gunasekara, cercetător ARC DECRA la Școala de Inginerie.

Mostre de beton realizate în laborator cu diverse materiale textile au fost testate conform standardelor australiene pentru performanța inginerească și cerințele de mediu. Eliminarea covoarelor și a altor textile, inclusiv a țesăturilor aruncate, reprezintă o provocare enormă pentru mediu, a subliniat Gunasekara.

Rezolvarea unei probleme de mediu

„Australia este al doilea cel mai mare consumator de textile per capita din lume, după SUA. Un australian cumpără, în medie, 27 kg de îmbrăcăminte și textile noi anual și aruncă 23 kg la groapa de gunoi. Arderea deșeurilor din covoare eliberează gaze toxice, creând probleme de mediu”, a spus acesta, citat de Tech Xplore.

Dr. Shadi Houshyar, cercetătoare în domeniul textilelor și materialelor la RMIT, a menționat că deșeurile din îmbrăcămintea de pompieri reprezintă, de asemenea, o provocare, deoarece proprietățile acestor materiale le fac dificil de reciclat.

„Până la 70% din deșeurile textile ar putea fi transformate în fibre utilizabile, oferind o oportunitate importantă în lanțul de aprovizionare cu materiale”, a declarat Houshyar. Testele de teren realizate cu sprijinul partenerilor din industrie și al autorităților locale vor ajuta la înțelegerea condițiilor imprevizibile întâlnite în proiectele de construcție din lumea reală.

Vă recomandăm să citiți și:

China lucrează la o armă energetică care unește mai multe fascicule

Avionul X-59, urmașul lui Concorde, și-a pornit motoarele pentru prima oară

Cercetătorii au proiectat o bioimprimantă 3D pentru a crea țesuturi umane

Iată cum dozele de aluminiu ar putea face șoselele mai sigure!

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?