Ce se întâmplă în creierul oamenilor care nu citesc?

Numărul celor care citesc de plăcere pare să scadă constant. Dar ce se întâmplă cu creierul nostru dacă ne oprim din citit?

Conform cercetărilor realizate de The Reading Agency, 50% dintre adulții din Marea Britanie spun că nu citesc în mod regulat (procentaj în creștere de la 42% în 2015), iar aproape unul din patru tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani declară că nu a fost niciodată cititor. Dar ce implicații are acest lucru? Ce se întâmplă cu creierul nostru dacă ne oprim din citit?

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Preferința pentru conținut video în locul textului ne va afecta creierul sau chiar evoluția ca specie? Ce tip de structură cerebrală au cititorii buni? Un studiu recent, realizat de Mikael Roll, profesor de fonetică la Lund University (Suedia), și publicat în Neuroimage, oferă câteva răspunsuri.

Anatomia creierului cititorilor

Roll a analizat date deschise de la peste 1.000 de participanți și a descoperit că cititorii de diferite abilități prezintă trăsături distincte în structura cerebrală. Două regiuni din emisfera stângă, cruciale pentru limbaj, diferă semnificativ la persoanele cu abilități bune de citire: polul temporal anterior, care ajută la asocierea și categorizarea informațiilor semnificative (de exemplu, pentru a înțelege cuvântul „picior”, această regiune asociază informațiile vizuale, senzoriale și motorii despre cum arată, se simt și se mișcă picioarele); și girusul Heschl, o circumvoluțiune din lobul temporal superior care găzduiește cortexul auditiv (abilitatea mai bună de citire a fost legată de o parte anterioară mai mare a lobului temporal stâng în comparație cu cel drept).

Această diferență structurală explică de ce cititorii buni înțeleg mai ușor cuvintele. Deși cititul pare în principal o abilitate vizuală, recunoașterea sunetelor limbajului (conștientizarea fonologică) este un precursor esențial al dezvoltării citirii.

Ce se întâmplă cu creierul nostru dacă ne oprim din citit?

Un girus Heschl mai subțire în emisfera stângă a fost asociat anterior cu dislexia, care implică dificultăți severe de citire. Cu toate acestea, studiul arată că această variație nu se limitează la dislexie; în populația generală, un cortex auditiv mai gros se corelează cu o abilitate mai bună de citire.

Dar mai gros înseamnă întotdeauna mai bine? Nu neapărat. Structurile cerebrale mai subțiri, dar mai extinse, cum este cazul cortexului auditiv stâng, pot facilita procesarea rapidă și categorică necesară limbajului, datorită unei izolații mai bune a coloanelor neuronale prin mielină (substanța care accelerează comunicarea neurală).

Pe de altă parte, regiuni precum polul temporal anterior, care integrează informații complexe, au partea de mai multe beneficii dacă au o grosime mai mare, sugerând o procesare mai holistică.

Creierul este extrem de maleabil și se schimbă odată cu învățarea sau exersarea unei abilități. De exemplu, adulții tineri care au studiat intensiv o limbă au înregistrat o creștere a grosimii cortexului în zonele lingvistice. În mod similar, lectura poate influența structura girusului Heschl și a polului temporal.

Dacă lectura va deveni o abilitate mai puțin prioritară, capacitatea noastră de a interpreta lumea și de a înțelege gândurile altora ar putea scădea. În esență, acel moment confortabil cu o carte în brațe nu este doar un gest personal, este un serviciu adus umanității, explică profesorul pe Science Alert.

Așadar, dacă vrei să-ți menții creierul „în formă”, ia o carte bună și începe să citești!

Vă recomandăm să citiți și:

De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii

O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase