Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Kimchi, kefir, kombucha. Deși alimentele fermentate nu sunt o noutate, ele par să fie peste tot în prezent. Este posibil ca mai mulți oameni să fi descoperit cât de gustoase sunt, dar există și un alt motiv: alimentele fermentate sunt adesea promovate ca fiind benefice pentru sănătatea intestinală. Dar cât de adevărate sunt aceste afirmații?

Fermentația este un proces prin care microorganismele, de obicei bacterii sau fungi, descompun moleculele dintr-un aliment, generând subproduse precum acizi sau alcool. Pentru alimentele fermentate pe care le găsim în magazine, acest proces este controlat pentru a obține anumite caracteristici, cum ar fi gustul și aroma.

• Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
• Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert

Printre alimentele fermentate comune se numără iaurtul și varza murată, dar și băuturi precum vinul și berea.

Deși oamenii pot alege aceste produse pentru gustul lor, scopul inițial al fermentației a fost conservarea alimentelor. Subprodusele acestui proces pot limita dezvoltarea bacteriilor patogene care îi dăunează intestinului, deși nu întotdeauna. Spre exemplu, un pahar de vin sau bere savurat alături de kimchi poate satisface papilele gustative, dar dovezile științifice care susțin că alimentele fermentate sunt „superalimente” pentru intestin sunt limitate.

Ce spune știința despre alimentele fermentate?

Deși unele bacterii benefice din alimentele fermentate pot ajunge în intestin, nu toate reușesc să supraviețuiască în mediul acid din stomac. Studiile sugerează că supraviețuirea acestor bacterii depinde de dieta generală, de specia și de tulpina bacteriană. De exemplu, bacteriile din genurile Lactobacillus și Bifidobacterium sunt rezistente la acid și pot ajunge în intestin.

Unele cercetări indică faptul că o dietă bogată în alimente fermentate i-ar putea aduce beneficii intestinului. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford (SUA), publicat în jurnalul Cell, a împărțit 36 de participanți sănătoși în două grupuri. Un grup a consumat timp de șase săptămâni o dietă bogată în alimente fermentate, fără a schimba aportul de fibre, iar celălalt a urmat o dietă bogată în fibre, fără a consuma alimente fermentate.

Rezultatele au arătat că grupul care a consumat alimente fermentate a avut o diversitate mai mare a microbiomului intestinal, un indicator al sănătății intestinale. Totuși, studiul a avut limitări importante: lipsa unui grup de control, numărul redus de participanți (doar 18 în grupul cu alimente fermentate) și durata scurtă. În plus, efectele benefice ar putea fi tranzitorii, depinzând de consumul constant al acestor alimente, notează IFL Science.

Ce spun cercetările despre probiotice?

Băuturile fermentate pe bază de iaurt, etichetate adesea ca „probiotice”, sunt promovate pentru sănătatea intestinului. Totuși, un studiu recent publicat în JAMA Network Open a investigat eficiența unei tulpini bacteriene (Bifidobacterium animalis subsp lactis HN019) în tratarea constipației funcționale și a concluzionat că nu există beneficii semnificative.

Studiul, care a inclus 228 de participanți și a durat opt săptămâni, a utilizat un grup placebo pentru comparație. Rezultatele au arătat că ambele grupuri au raportat îmbunătățiri ale simptomelor, ceea ce sugerează că efectul ar putea fi doar placebo. De asemenea, analiza mostrelor de fecale nu a evidențiat diferențe semnificative în diversitatea microbiomului între grupuri.

Deocamdată, nu există suficiente dovezi științifice solide care să sprijine consumul de alimente fermentate exclusiv pentru sănătatea intestinului. Pe de altă parte, consumul lor, în majoritatea cazurilor, nu dăunează și poate aduce alte beneficii nutriționale, precum aportul de vitamine, minerale și fibre.

Totuși, anumite alimente fermentate, precum kombucha, ar trebui evitate de persoanele cu sistem imunitar compromis, gravide sau care alăptează. De asemenea, prepararea acestor alimente acasă poate prezenta riscuri dacă nu se respectă metodele corecte: o potențială contaminare cu E. coli poate afecta grav sănătatea intestinală.

Vă recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială ajută la detectarea rezistenței la antibiotice

Sfârșitul este aproape! Experții spun când este timpul să renunțați la relație, la locul de muncă sau la dietă

6 motive pentru care oamenii iubesc filmele de groază

Îți spui că ești mai fericit decât ești? Nu te mai amăgi!