Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

TRAPPIST-1b, o lume de mărimea Pământului care orbitează o pitică roșie aflată la aproximativ 40 de ani-lumină distanță, ar putea avea până la urmă atmosferă.

Noile observații ale planetei b din sistemul TRAPPIST-1 arată că această lume stâncoasă este mai complexă decât au crezut oamenii de știință.

• Copiii ar putea învăța să iubească legumele încă din uter
• Astronomii s-ar fi înșelat: Ce s-a întâmplat cu navele spațiale trimise pe Venus?

În contradicție cu un studiu anterior, care stabilea că exoplaneta era probabil stearpă, noile date obținute cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb sugerează că TRAPPIST-1b fie abundă cu activitate geologică, fie este posibil învăluită într-o atmosferă groasă bogată în dioxid de carbon.

„Ideea unei planete stâncoase cu o suprafață puternic erodată, fără atmosferă, este inconsistentă cu măsurătorile actuale”, spune astronomul Jeroen Bouwman de la Institutul Max Planck pentru Astronomie din Germania.

În 2017, astronomii au raportat că au găsit o stea în jurul căreia orbitează șapte exoplanete. Deși exoplanetele sunt puțin mai aproape de stea decât planetele din Sistemul Solar, steaua TRAPPIST-1 este o pitică roșie – mai rece și mai întunecată, ceea ce, la rândul său, înseamnă că zona locuibilă a sistemului este mai aproape de soarele său, scrie ScienceAlert.

O lume de mărimea Pământului

Acest lucru a ridicat speranța că una dintre lumile TRAPPIST-1 ar putea fi locuibilă. De asemenea, aceasta ne-a oferit mai multe exoplanete care ar putea fi analoge lumilor din Sistemul Solar, cu dimensiuni și densități comparabile cu cele ale Pământului, lui Venus și lui Marte.

TRAPPIST-1b este prea aproape de steaua sa pentru a fi locuibilă, dar astronomii speră că ne poate învăța despre cum se formează și evoluează alte sisteme planetare.

„Planetele care orbitează în jurul unor pitice roșii reprezintă cea mai bună șansă de a studia pentru prima dată atmosferele planetelor stâncoase temperate, cele care primesc fluxuri stelare între cele ale planetelor Mercur și Marte”, spune astronomul Elsa Ducrot de la Comisariatul francez pentru energii alternative și energie atomică (CEA).

Primele date de la Webb se bazau pe o singură lungime de undă în infraroșu – 15 microni – care este puternic absorbită de dioxidul de carbon. Semnătura puternică de 15 microni a sugerat că nu era prezent dioxid de carbon.

Pentru a investiga mai în detaliu, cercetătorii au efectuat observații cu Webb suplimentare în lungimea de undă de 12,8 microni pentru a măsura temperatura planetei TRAPPIST-1b în timp ce aceasta efectua orbite repetate în jurul stelei sale.

Una dintre lumile TRAPPIST-1 ar putea fi locuibilă

Pe măsură ce exoplaneta se deplasează în fața, în lateral și în spatele stelei, schimbarea luminii dezvăluie cât de mult din lumina infraroșie este emisă de exoplanetă, oferind astronomilor instrumentele necesare pentru a măsura distribuția temperaturii pe suprafața exoplanetei. Apoi, ei și-au comparat observațiile cu diferite modele pentru a încerca să înțeleagă ce văd.

Spre deosebire de analiza la 15 microni, care a relevat o suprafață goală, cenușie, echipa de cercetare a constatat că observațiile la 12,8 microni sunt mai coerente cu o suprafață goală acoperită cu rocă vulcanică bogată în minerale.

Acest lucru ar putea indica faptul că TRAPPIST-1b are activitate tectonică sau vulcanică, sau că forța gravitațională a stelei și a celorlalte exoplanete din sistem întinde și stoarce TRAPPIST-1b pentru a-i menține interiorul fierbinte și topit.

Cealaltă interpretare a datelor este o atmosferă bogată în dioxid de carbon. Acest lucru poate fi reconciliat cu observațiile la 15 microni prin prezența urmei de ceață care duce la un fenomen cunoscut sub numele de inversiune termică, prin care dioxidul de carbon emite lumina la 15 microni în loc să o absoarbă.

„Aceste inversiuni termice sunt destul de frecvente în atmosferele corpurilor din Sistemul Solar, probabil cel mai asemănător exemplu fiind atmosfera cețoasă de pe Titan, luna lui Saturn”, explică astronomul Michiel Min de la Netherlands Institute for Space Research.

Cercetarea echipei a fost publicată în Nature Astronomy.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii au descoperit cum ar putea exista, de fapt, viață în jurul lui TRAPPIST-1

Webb a spulberat orice speranță ca exoplaneta TRAPPIST-1b să fie locuibilă

Una dintre planetele sistemului TRAPPIST-1 deţine un nucleu din fier

Veşti proaste pentru entuziaştii vieţii extraterestre. Sistemul solar nou descoperit, TRAPPIST-1, nu poate susţine viaţa