Căldura extremă poate accelera îmbătrânirea, arată o nouă cercetare

Căldura ne epuizează. Dar perioadele prelungite de căldură fac mai mult decât atât – ne îmbătrânesc mai repede. Stresul termic cumulativ ne modifică epigenetica – modul în care celulele noastre activează sau dezactivează genele ca răspuns la presiunile mediului.

Acum, o nouă cercetare din Statele Unite analizează această problemă presantă: cum afectează căldura extremă organismul uman? Concluziile sunt îngrijorătoare.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Cu cât un participant a fost expus mai mult timp la temperaturi ridicate, cu atât a îmbătrânit mai rapid. Perioadele lungi de căldură extremă au accelerat îmbătrânirea persoanelor în vârstă cu mai mult de doi ani.

Pe măsură ce clima se încălzește, oamenii vor fi expuși la din ce în ce mai multă căldură – iar corpurile noastre vor răspunde la acest stres printr-un proces de îmbătrânire accelerată.

Aceste descoperiri sunt deosebit de relevante pentru Australia, unde valurile de căldură sunt prognozate să devină mai frecvente și mai intense într-o lume tot mai caldă.

Cum, mai exact, ne îmbătrânește căldura?

Îmbătrânirea este un proces natural. Însă ritmul în care îmbătrânim variază de la persoană la persoană. De-a lungul vieții, corpurile noastre sunt afectate de stres și de șocuri. De exemplu, dacă nu dormim suficient timp de ani de zile, vom îmbătrâni mai repede.

Deși căldura ne poate îmbolnăvi sau chiar ucide, ea are și un efect pe termen lung. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate ne stresează corpul și îl face mai puțin eficient în îndeplinirea funcțiilor esențiale pentru supraviețuire. Acesta este motivul pentru care spunem că accelerează îmbătrânirea biologică. Această deteriorare a organismului poate duce la apariția unor boli și dizabilități mai târziu în viață.

Dar cum se manifestă acest proces la nivel genetic? Poate că ai impresia că genele nu se schimbă de-a lungul vieții, iar acest lucru este în mare parte adevărat (cu excepția mutațiilor aleatorii).

Ceea ce se schimbă, însă, este modul în care genele sunt exprimate. Deși ADN-ul rămâne același, celulele pot activa sau dezactiva anumite gene ca răspuns la factori de stres. La un moment dat, doar o parte dintre genele unei celule sunt „pornite” – ceea ce înseamnă că produc proteine.

Perioadele de căldură extremă au accelerat îmbătrânirea cu mai mult de doi ani

Acest proces se numește epigenetică. Cel mai cunoscut și mai bine studiat mecanism epigenetic este metilarea ADN-ului (DNAm). Metilarea se referă la un proces chimic prin care celulele noastre pot bloca o secvență ADN, împiedicând-o să producă proteine cu diferite funcții.

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din California de Sud a implicat aproape 3.700 de participanți, cu o vârstă medie de 68 de ani.

Căldura afectează mai mult persoanele în vârstă decât pe cele tinere. Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea noastră de a regla temperatura corporală scade, iar rezistența la stres și șocuri externe se diminuează. Se știe deja că episoadele de căldură extremă cresc rata îmbolnăvirilor și a deceselor, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Cercetătorii și-au propus să înțeleagă mai bine ce se întâmplă la nivel biologic în corpul uman atunci când este expus la temperaturi ridicate pe termen scurt, mediu și lung.

Pentru a face acest lucru, au prelevat probe de sânge și au analizat schimbările epigenetice din mii de locuri din genom. Acestea au fost utilizate pentru a calcula trei „ceasuri biologice” care măsoară vârsta biologică.

Căldura afectează mai mult persoanele în vârstă decât pe cele tinere

Apoi, cercetătorii au analizat temperaturile la care au fost expuși participanții în zonele lor geografice între anii 2010 și 2016, folosind indexul de căldură din SUA. Acest index clasifică zilele de căldură astfel: Precauție (până la 32°C); Precauție extremă (32–39°C); Pericol (39–51°C).

Ulterior, au folosit modele statistice pentru a vedea cât de mult a accelerat căldura procesul de îmbătrânire, comparativ cu rata normală de îmbătrânire, scrie ScienceAlert.

Efectele căldurii au fost evidente în toate cele trei „ceasuri biologice”. Pe durata studiului de șase ani, căldura a accelerat îmbătrânirea până la 2,48 ani peste ritmul normal. Cu alte cuvinte, în loc ca organismul să îmbătrânească șase ani în șase ani calendaristici, căldura l-ar fi putut îmbătrâni cu până la 8,48 ani.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O specie de păsări care seamănă cu pinguinii, devastată de un val de căldură

Decesele provocate de căldură în rândul persoanelor vârstnice au crescut cu 167% în 2023

Căldura a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa, în 2023

Valurile de căldură de după ploile abundente favorizează apariția unor boli