Home » Știință » Oamenii de știință au descoperit noi bacterii marine care produc hidrogen în cantități mari

Oamenii de știință au descoperit noi bacterii marine care produc hidrogen în cantități mari

Publicat: 11.04.2025

Un nou studiu genomic a descoperit grupuri de gene necunoscute anterior în bacteriile producătoare de hidrogen. Această descoperire ar putea avea implicații semnificative pentru producerea de energie curată.

Vibrionaceae, o familie cunoscută de bacterii marine, sunt recunoscute în primul rând pentru bioluminescența lor. Cu toate acestea, ele sunt, de asemenea, infame pentru că includ agentul patogen care cauzează holeră. În ciuda prezenței lor pe scară largă în ecosistemele oceanice, aceste bacterii nu au fost considerate utile pentru producerea de biocombustibili.

Acum, cercetătorii au descoperit că unii membri ai acestei familii de bacterii au o capacitate unică de a genera cantități mari de hidrogen gazos.

Ele reușesc acest lucru prin descompunerea unui compus numit formiat prin fermentare, producând hidrogen și dioxid de carbon în acest proces. Această trăsătură neașteptată ar putea oferi o nouă cale pentru dezvoltarea de soluții energetice, scrie InterestingEngineering.

O echipă internațională de cercetători, formată din profesorul Tomoo Sawabe de la Universitatea Hokkaido, Ramesh Kumar Natarajan de la Institutul Național pentru Știință și Tehnologie Interdisciplinară din India și Fabiano Thompson de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, a efectuat o analiză genomică pentru a înțelege baza genetică a acestui fenomen.

Descoperirea mecanismului genetic din spatele producerii de hidrogen

Studiul lor s-a concentrat pe secvențierea tuturor celor 16 specii cunoscute de Vibrionaceae.

Cercetătorii au acordat o atenție deosebită structurii și funcției grupului de gene ale hidrogenilazei formate de tip Hyf (FHL). Acest complex enzimatic joacă un rol crucial în descompunerea formiatului în hidrogen și dioxid de carbon. O enzimă similară există în Escherichia coli, dar produce cantități semnificativ mai mici de hidrogen în comparație cu Vibrionaceae.

„Aceste analize dezvăluie o diversitate neașteptată a grupurilor de gene FHL și relații între grupurile de gene și capacitatea de producere a hidrogenului”, a declarat profesorul Sawabe.

Studiul a identificat două tipuri de grupuri de gene FHL necunoscute anterior, ceea ce ridică la șase numărul total.

Această diversitate a apărut probabil ca urmare a adaptării bacteriilor la diferite medii ecologice de-a lungul timpului. Cercetătorii au analizat, de asemenea, variațiile în fermentarea hidrogenului în cadrul diferitelor specii.

Speciile care au prezentat cele mai ridicate niveluri de producție de hidrogen

Ei au constatat că Vibrio tritonius, o bacterie marină, și Vibrio porteresiae, au prezentat cele mai ridicate niveluri de producție de hidrogen. În schimb, Vibrio aerogenes și Vibrio mangrovi au produs cel mai puțin hidrogen.

Studiul a mai arătat că producția de hidrogen era legată de eficiența cu care bacteriile absorbeau formiatul. Cele cu o capacitate mai bună de absorbție a formiatului au fost capabile să producă mai mult hidrogen.

Cercetătorii propun ca anumite specii să fi dezvoltat o producție mai mare de hidrogen ca mecanism de detoxifiere a formiatului din mediul lor.

Descoperirile lor ar putea oferi, de asemenea, informații despre fermentarea hidrogenului în alte bacterii, inclusiv E. coli. Această cercetare nu numai că ne îmbunătățește înțelegerea evoluției microbiene, dar oferă și noi căi de valorificare a producției bacteriene de hidrogen pentru aplicații energetice durabile.

Studiul a fost publicat în revista Current Microbiology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Test de cultură generală. Câte bacterii au oamenii în gură?

O proteină din sângele stridiilor ucide bacteriile rezistente la antibiotice

Studiu: Dieta mediteraneană poate îmbunătăți memoria prin modificarea bacteriilor intestinale

De ce antibioticele pot eșua chiar și împotriva bacteriilor care nu sunt rezistente?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Dieta care ar putea atenua o parte dintre efectele nocive ale fumatului
Dieta care ar putea atenua o parte dintre efectele nocive ale fumatului
Câtă încredere ar trebui să avem în sfaturile primite de la Inteligența Artificială?
Câtă încredere ar trebui să avem în sfaturile primite de la Inteligența Artificială?
Iarna a pus stăpânire pe România. Cum va fi vremea de Ziua Îndrăgostiților?
Iarna a pus stăpânire pe România. Cum va fi vremea de Ziua Îndrăgostiților?
Cel mai mare habitat al planetei nu va mai fi a nimănui. Ce este Tratatul pentru Marea Liberă?
Cel mai mare habitat al planetei nu va mai fi a nimănui. Ce este Tratatul pentru Marea Liberă?
Ötzi Omul Ghețurilor era purtătorul celui mai răspândit virus din zilele noastre
Ötzi Omul Ghețurilor era purtătorul celui mai răspândit virus din zilele noastre
În adâncurile planetei Jupiter există de 1,5 ori mai mult oxigen decât pe Soare
În adâncurile planetei Jupiter există de 1,5 ori mai mult oxigen decât pe Soare
Cum au ajuns „ghosting”, „gaslighting” și „narcisic” să ne organizeze viața emoțională
Cum au ajuns „ghosting”, „gaslighting” și „narcisic” să ne organizeze viața emoțională
„Marea Mamă”, figurina din Epoca de Piatră care oferea protecție pentru casele oamenilor
„Marea Mamă”, figurina din Epoca de Piatră care oferea protecție pentru casele oamenilor
O invenție de la miezul nopții. Cum s-a născut una dintre cele mai faimoase salate din lume
O invenție de la miezul nopții. Cum s-a născut una dintre cele mai faimoase salate din lume
De la ochiul albastru la inimile sacre: de ce oamenii poartă talismane ale norocului peste tot în lume
De la ochiul albastru la inimile sacre: de ce oamenii poartă talismane ale norocului peste tot în lume
De ce unii bărbați preferă partenere mult mai tinere? Iată ce spune psihologia!
De ce unii bărbați preferă partenere mult mai tinere? Iată ce spune psihologia!
De ce ajungi să-i placi mai mult pe oamenii pe care îi ajuți: paradoxul psihologic numit „efectul Ben Franklin”
De ce ajungi să-i placi mai mult pe oamenii pe care îi ajuți: paradoxul psihologic numit „efectul Ben Franklin”
10 fapte surprinzătoare despre Pompeii, cel mai faimos dezastru al Antichității
10 fapte surprinzătoare despre Pompeii, cel mai faimos dezastru al Antichității
Cea mai veche galaxie „moartă” cunoscută a fost sufocată de propria gaură neagră supermasivă
Cea mai veche galaxie „moartă” cunoscută a fost sufocată de propria gaură neagră supermasivă
Microshifting, noul mod de lucru care rescrie programul de la 9 la 5
Microshifting, noul mod de lucru care rescrie programul de la 9 la 5
Un studiu explică de ce pasagerii ar trebui să evite cafeaua și ceaiul la bordul avioanelor
Un studiu explică de ce pasagerii ar trebui să evite cafeaua și ceaiul la bordul avioanelor
Tinerii adulți cu nivel de educație ridicat, mai predispuși să rămână singuri, arată un studiu
Tinerii adulți cu nivel de educație ridicat, mai predispuși să rămână singuri, arată un studiu
Revoluţia care a pus capăt domniilor fanariote în Ţările Române
Revoluţia care a pus capăt domniilor fanariote în Ţările Române