Home » Știință » Oamenii de știință au descoperit noi bacterii marine care produc hidrogen în cantități mari

Oamenii de știință au descoperit noi bacterii marine care produc hidrogen în cantități mari

Publicat: 11.04.2025

Un nou studiu genomic a descoperit grupuri de gene necunoscute anterior în bacteriile producătoare de hidrogen. Această descoperire ar putea avea implicații semnificative pentru producerea de energie curată.

Vibrionaceae, o familie cunoscută de bacterii marine, sunt recunoscute în primul rând pentru bioluminescența lor. Cu toate acestea, ele sunt, de asemenea, infame pentru că includ agentul patogen care cauzează holeră. În ciuda prezenței lor pe scară largă în ecosistemele oceanice, aceste bacterii nu au fost considerate utile pentru producerea de biocombustibili.

Acum, cercetătorii au descoperit că unii membri ai acestei familii de bacterii au o capacitate unică de a genera cantități mari de hidrogen gazos.

Ele reușesc acest lucru prin descompunerea unui compus numit formiat prin fermentare, producând hidrogen și dioxid de carbon în acest proces. Această trăsătură neașteptată ar putea oferi o nouă cale pentru dezvoltarea de soluții energetice, scrie InterestingEngineering.

O echipă internațională de cercetători, formată din profesorul Tomoo Sawabe de la Universitatea Hokkaido, Ramesh Kumar Natarajan de la Institutul Național pentru Știință și Tehnologie Interdisciplinară din India și Fabiano Thompson de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, a efectuat o analiză genomică pentru a înțelege baza genetică a acestui fenomen.

Descoperirea mecanismului genetic din spatele producerii de hidrogen

Studiul lor s-a concentrat pe secvențierea tuturor celor 16 specii cunoscute de Vibrionaceae.

Cercetătorii au acordat o atenție deosebită structurii și funcției grupului de gene ale hidrogenilazei formate de tip Hyf (FHL). Acest complex enzimatic joacă un rol crucial în descompunerea formiatului în hidrogen și dioxid de carbon. O enzimă similară există în Escherichia coli, dar produce cantități semnificativ mai mici de hidrogen în comparație cu Vibrionaceae.

„Aceste analize dezvăluie o diversitate neașteptată a grupurilor de gene FHL și relații între grupurile de gene și capacitatea de producere a hidrogenului”, a declarat profesorul Sawabe.

Studiul a identificat două tipuri de grupuri de gene FHL necunoscute anterior, ceea ce ridică la șase numărul total.

Această diversitate a apărut probabil ca urmare a adaptării bacteriilor la diferite medii ecologice de-a lungul timpului. Cercetătorii au analizat, de asemenea, variațiile în fermentarea hidrogenului în cadrul diferitelor specii.

Speciile care au prezentat cele mai ridicate niveluri de producție de hidrogen

Ei au constatat că Vibrio tritonius, o bacterie marină, și Vibrio porteresiae, au prezentat cele mai ridicate niveluri de producție de hidrogen. În schimb, Vibrio aerogenes și Vibrio mangrovi au produs cel mai puțin hidrogen.

Studiul a mai arătat că producția de hidrogen era legată de eficiența cu care bacteriile absorbeau formiatul. Cele cu o capacitate mai bună de absorbție a formiatului au fost capabile să producă mai mult hidrogen.

Cercetătorii propun ca anumite specii să fi dezvoltat o producție mai mare de hidrogen ca mecanism de detoxifiere a formiatului din mediul lor.

Descoperirile lor ar putea oferi, de asemenea, informații despre fermentarea hidrogenului în alte bacterii, inclusiv E. coli. Această cercetare nu numai că ne îmbunătățește înțelegerea evoluției microbiene, dar oferă și noi căi de valorificare a producției bacteriene de hidrogen pentru aplicații energetice durabile.

Studiul a fost publicat în revista Current Microbiology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Test de cultură generală. Câte bacterii au oamenii în gură?

O proteină din sângele stridiilor ucide bacteriile rezistente la antibiotice

Studiu: Dieta mediteraneană poate îmbunătăți memoria prin modificarea bacteriilor intestinale

De ce antibioticele pot eșua chiar și împotriva bacteriilor care nu sunt rezistente?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu