Un nou studiu genomic de amploare a descoperit că ceața toxică urbană și particulele fine din aer sunt puternic asociate cu mutații ale ADN-ului legate de cancerul pulmonar – inclusiv cu mutații frecvent întâlnite la fumători, dar și cu unele complet noi, observate doar la nefumători.
Cercetătorii au observat o corelație clară: cu cât o persoană este expusă mai mult la poluarea atmosferică, cu atât se acumulează mai multe mutații în celulele tumorale din plămâni.
Deși studiul nu demonstrează că poluarea cauzează direct cancerul pulmonar, el oferă dovezi moleculare solide care susțin această posibilitate.
„Vedem o tendință îngrijorătoare: tot mai mulți nefumători dezvoltă cancer pulmonar, dar nu am înțeles de ce până acum,” explică Ludmil Alexandrov, biochimist la Universitatea din California, San Diego.
„Cercetările noastre arată că poluarea aerului este asociată cu aceleași tipuri de mutații ale ADN-ului pe care, în mod normal, le atribuim fumatului.”
Studiul a analizat genomul tumoral a 871 de pacienți nefumători cu cancer pulmonar din patru continente. Niciunul dintre aceștia nu primise tratament oncologic înainte de prelevarea probelor.
Rezultatele au fost clare. Persoanele din zone cu poluare ridicată prezentau mai frecvent mutații TP53 și EGFR, ambele fiind trăsături clasice ale cancerului pulmonar. Aceste persoane aveau, de asemenea, telomeri mai scurți, un indicator al îmbătrânirii accelerate și al deteriorării celulelor. În plus, în zonele cu aer mai poluat, riscul de a prezenta semnătura genetică SBS4 (legată de fumat) era de patru ori mai mare decât în regiunile cu aer curat.
În contrast, expunerea la fumat pasiv a arătat doar o creștere ușoară a mutațiilor genetice – posibil prea slabă pentru a fi detectată clar cu instrumentele actuale, sugerează Tongwu Zhang, genetician la Institutul Național al Cancerului din SUA.
Cercetătorii au comparat genomurile celor 871 de nefumători cu cele ale altor 345 de fumători cu cancer pulmonar, pentru a identifica asemănările și diferențele.
Majoritatea nefumătorilor aveau adenocarcinom, cea mai comună formă de cancer pulmonar. Aproape 5% dintre tumori aveau semnătura SBS4 – exact aceeași observată și la fumători.
În mod surprinzător, 28% dintre nefumători prezentau o semnătură genetică complet nouă: SBS40a – o mutație neidentificată anterior, care nu pare a fi de origine ambientală.
„Nu știm încă ce o cauzează, dar este prezentă într-un număr semnificativ de cazuri,” spune Alexandrov. „Această mutație deschide un nou capitol în cercetarea cancerului pulmonar.”
Cercetarea s-a bazat pe nivelurile regionale de poluare din zonele de domiciliu ale participanților, deci nu poate determina expunerea exactă a fiecărei persoane. De asemenea, unii participanți ar fi putut subraporta consumul de tutun, scrie ScienceAlert.
Totuși, rezultatele se aliniază cu alte dovezi care sugerează că ceața industrială și poluarea produsă de trafic pot acționa la nivel celular asemănător cu substanțele cancerigene din fumul de țigară.
„Este o problemă urgentă, cu impact global, pe care abia începem să o înțelegem,” avertizează Maria Teresa Landi, epidemiolog la NCI.
Echipa intenționează să extindă studiul, incluzând genomuri din regiuni mai variate la nivel mondial, pentru a clarifica mai bine relația dintre poluarea aerului și cancerul la nefumători.
Un cip cât un card bancar dezvăluie cum celulele imunitare vânează și distrug cancerul în timp real
O nouă combinație de medicamente reduce riscul de progresie la cancerul de prostată
„Blestemul lui Tutankhamon” ar putea trata cancerul
Un nou test de sânge poate depista cancerul cu trei ani înainte de diagnostic