O adevărată anomalie geologică: de ce Groenlanda are unele dintre cele mai mari resurse naturale ale planetei?

Evenimentele geopolitice recente din jurul Groenlandei au readus în atenție o realitate mai puțin cunoscută publicului: această insulă, acoperită în mare parte de gheață, adăpostește unele dintre cele mai bogate rezerve de resurse naturale din lume. Petrol, gaze naturale, metale rare, dar și roci ce conțin aur și pietre prețioase se regăsesc aici în cantități considerabile. Explicația nu ține de hazard, ci de o istorie geologică excepțională, întinsă pe aproape patru miliarde de ani.

Într-o analiză publicată de The Conversation, geologul Jonathan Paul, cercetător la Royal Holloway – University of London, explică de ce Groenlanda reprezintă o adevărată anomalie geologică. Teritoriul său a fost modelat de-a lungul timpului de trei procese majore: formarea munților, procesul de formare a rifturilor scoarței terestre și activitatea vulcanică intensă.

• O expediție la mare adâncime a descoperit 25 de specii noi, printre care și o meduză…
• „Bijuteria” de la „gâtul” unui păianjen ascunde ceva mult mai periculos

Episoadele repetate de formare a munților au generat o rețea complexă de falii și fracturi în scoarța terestră. Aceste structuri au acționat ca adevărate „canale” prin care, în timp, s-au depus aur, diamante, rubine și grafit, notează The Guardian.

O diversitate mare de resurse strategice într-un singur spațiu

În paralel, procesul de riftare asociat cu formarea bazinului Oceanului Atlantic, în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, a dus la apariția unor bazine sedimentare adânci, capabile să stocheze cantități semnificative de petrol și gaze naturale.

Activitatea vulcanică, prezentă în mai multe etape ale istoriei geologice a insulei, a contribuit la acumularea elementelor rare (materiale esențiale pentru tehnologiile moderne, de la electronice și baterii până la echipamente de energie regenerabilă). Acest amestec unic de procese geologice explică de ce Groenlanda concentrează o diversitate atât de mare de resurse strategice într-un singur spațiu.

În prezent, aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de un strat gros de gheață, care limitează accesul la aceste bogății. Totuși, într-un context global marcat de încălzirea climei, retragerea ghețarilor ar putea face resursele mai ușor accesibile. Acest lucru deschide inevitabil dezbateri privind exploatarea lor economică.

„Se vor aduce argumente puternice pentru valorificarea acestor resurse”, sugerează analiza, „însă costurile pentru Groenlanda ar putea fi considerabile”. Impactul asupra mediului, asupra comunităților locale și asupra echilibrului fragil al regiunii arctice ridică întrebări serioase despre prețul real al exploatării.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Erik cel Roșu, omul care a „inventat” Groenlanda și a deschis drumul spre America

Pământurile rare care pun Groenlanda pe harta marilor mize globale

De ce nu poate fi „cumpărată” Groenlanda și cum a ajuns cea mai mare insulă a lumii în centrul celei mai periculoase crize din NATO

Leif Eriksson, omul care a ajuns în America cu cinci secole înainte de Columb