Predarea copiilor de patru și cinci ani a presupus dintotdeauna răbdare, grijă și flexibilitate. Ceea ce mulți învățători din clasele pregătitoare spun însă că nu au anticipat este faptul că o mare parte din ziua de școală este consumată pentru gestionarea nevoilor elementare de îngrijire: mersul la toaletă, hrănirea sau sprijinul pentru autoîngrijire.
Date recente indică o problemă în creștere în Anglia și Țara Galilor, cu efecte care se resimt nu doar asupra profesorilor, ci asupra întregului colectiv de elevi.
Un nou sondaj realizat de organizația Kindred arată că aproape 40% dintre copii ajung în prima zi de școală fără competențele de viață necesare pentru a putea învăța eficient. Procentul a crescut constant în ultimii ani, de la aproximativ o treime în 2023 și 2024, la 37% în prezent, potrivit cadrelor didactice chestionate, potrivit The Guardian.
„Profesorii și părinții ne spun că aceasta este o criză națională. Vedem tot mai mulți copii care nu au deprinderile de bază necesare pentru a avea acces real la procesul de învățare”, afirmă Felicity Gillespie, directoarea executivă a organizației.
Consecințele se extind dincolo de primele săptămâni de școală. Copiii care nu sunt „pregătiți pentru școală” au șanse mult mai mici să atingă un nivel bun de dezvoltare până la finalul anului și recuperează cu dificultate față de colegii lor. În același timp, profesorii raportează niveluri mai ridicate de stres, moral scăzut și mai puțin timp dedicat activităților educaționale structurate.
Un factor major este presiunea economică. Părinții și profesorii leagă aceste dificultăți de costul vieții în creștere, de programul de lucru extins al părinților și de reducerea serviciilor locale. Gillespie indică explicit impactul desființării programului Sure Start, care oferea sprijin copiilor și părinților din comunități dezavantajate și care a fost puternic restrâns în urma politicilor de austeritate.
Pentru prima dată, raportul a măsurat și timpul pierdut efectiv din activitatea didactică: în medie, 1,4 ore pe zi sunt alocate sprijinirii copiilor care nu sunt încă deprinși cu folosirea toaletei. Acest lucru echivalează cu o zi întreagă de școală pierdută în fiecare săptămână.
La aceste probleme se adaugă utilizarea excesivă a ecranelor în primii ani de viață. Aproape toți copiii de doi ani folosesc zilnic dispozitive digitale, iar cadrele didactice observă dificultăți de atenție, limbaj și interacțiune socială.
„Ceea ce contează cel mai mult este interacțiunea directă dintre copil și adult”, explică Gillespie.
Un aspect esențial este discrepanța dintre percepție și realitate: aproape 90% dintre părinți consideră că micuții lor sunt pregătiți pentru școală, în timp ce profesorii estimează acest lucru la doar 63%.
„Nu este vorba despre a blama părinții. Este vorba despre un gol real de informație”, subliniază Gillespie.
În acest context, inițiativele de sprijin devin cruciale. Kindred salută noile ghiduri guvernamentale privind utilizarea ecranelor și dezvoltarea unor resurse clare pentru părinți. Consensul care se conturează este unul rar, pentru că pregătirea pentru școală nu mai este o problemă de nișă, ci una națională, iar investiția în primii ani de viață ar putea face parcursul educațional ulterior considerabil mai ușor.
La ce să fie atenți părinții copiilor răciți? Sfatul medicului!
Cercetătorii au măsurat cât și cum își folosesc copiii telefonul la școală
De ce este plictiseala mai sănătoasă decât am crede pentru copii?