De la începuturile istoriei Pământului, particule minuscule de rocă și metal provenite din spațiu au lovit în mod constant planeta. În nopțile senine, putem chiar observa urmele lor sub forma stelelor căzătoare. Odată prinși în straturile de rocă, acești micrometeoriți pot rămâne conservați timp de miliarde de ani. Cercetătorii i-au folosit pentru a reconstitui istoria atmosferică a Pământului.
Un colectiv internațional de cercetători, condus de Universitatea din Göttingen (Germania) și incluzând experți de la Open University (Anglia), Universitatea din Pisa (Italia) și Leibniz Universität Hannover (Germania), a dezvoltat o metodă prin care pot reconstitui istoria atmosferică a Pământului analizând micrometeoriți fosilizați.
Rezultatele au fost publicate în jurnalul Communications Earth & Environment.
Când acești micrometeoriți metalici pătrund în atmosfera Pământului, se topesc. În același timp, fierul și nichelul din compoziția lor oxidează în contact cu oxigenul din aer, formând sfere microscopice din minerale oxidice, oxigenul din aceste minerale provine direct din atmosferă, explică Phys.org.
Anual, milioane de astfel de particule ajung pe sol, unde se depun și pot constitui adevărate arhive chimice ale atmosferei din perioada în care au fost formate.
Folosind metoda nou dezvoltată, cercetătorii de la Centrul de Geostiințe al Universității din Göttingen și de la Leibniz Universität Hannover au reușit, pentru prima dată, să determine cu mare precizie compoziția izotopică a oxigenului și fierului din micrometeoriți fosilizați proveniți din epoci geologice diferite. Raportul acestor izotopi oferă indicii despre atmosfera timpurie a Pământului, dar și despre nivelurile de dioxid de carbon din acea vreme și despre formarea materiei organice la scară globală, în special datorită activității de fotosinteză a plantelor.
Studiul arată că aceste sfere microscopice sunt un instrument promițător pentru completarea metodelor tradiționale folosite în cercetarea climatică geologică, în special pentru reconstituirea concentrațiilor de CO₂ din trecut.
„Analizele noastre arată că micrometeoriții bine conservați pot păstra urme fiabile de izotopi timp de milioane de ani, în ciuda dimensiunii lor extrem de mici”, explică autorul principal al studiului, dr. Fabian Zahnow, fost cercetător doctoral la Universitatea din Göttingen, în prezent la Universitatea Ruhr din Bochum (Germania).
Totodată, cercetătorii avertizează că procesele geochimice din sol și rocă pot altera compoziția micrometeoriților după ce aceștia ajung pe Pământ, motiv pentru care este esențială o analiză geochimică riguroasă.
Fizicienii au aflat peste cât timp Universul va începe să se micșoreze
Căutarea materiei întunecate ar putea scoate la iveală un nou tip de stea
Oamenii de știință caută a cincea forță a naturii cu „ioni capturați”
O nouă descoperire ar putea explica de ce nu am găsit niciodată viață pe Marte