Cercetătorii au aflat de ce Pământul a înghețat în urmă cu 700 de milioane de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O combinație de erupții vulcanice masive și o climă deja rece ar fi dus la una dintre cele mai extreme perioade glaciare din istoria planetei, așa-numita stare „Snowball Earth”, arată un nou studiu. În această fază, estimată la aproximativ 700 de milioane de ani în urmă, întreaga suprafață a Pământului ar fi fost acoperită de gheață, inclusiv regiunile tropicale, cu foarte puține zone de apă lichidă expuse atmosferei.

Cercetarea se concentrează pe erupțiile din provincia magmatică Franklin, care au avut loc acum circa 720 de milioane de ani și care au acoperit o zonă vastă, de la ceea ce este astăzi Alaska, traversând nordul Canadei, până în Groenlanda. Deși erupții de amploare similară au avut loc și în alte perioade ale istoriei geologice, cele din Franklin s-au produs într-un context climatic deja rece, ceea ce a crescut impactul, notează The Guardian.

• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu
• China este prima țară din lume care trimite „embrioni artificiali umani” în spațiu. Care este scopul…

În lipsa plantelor care nu evoluaseră încă, roca proaspăt expusă în urma erupțiilor a fost supusă unei alterări chimice intense prin procesul de intemperizare. Această reacție chimică naturală extrage dioxid de carbon din atmosferă, contribuind la răcirea globală.

De ce alte erupții vulcanice de proporții nu au avut același efect?

Modelele climatice utilizate de cercetători indică faptul că rata accelerată de eroziune și alterare a unei suprafețe atât de mari ar fi fost suficientă pentru a reduce nivelurile de dioxid de carbon până la un punct critic, declanșând tranziția către o planetă complet înghețată.

Potrivit autorilor cercetării, alte erupții vulcanice de proporții comparabile nu au avut același efect, întrucât s-au produs în perioade în care clima era mai caldă sau când vegetația existentă a redus considerabil viteza de eroziune a rocilor proaspete. Astfel, este subliniată importanța contextului climatic și ecologic în determinarea impactului geologic asupra climei globale.

Studiul contribuie la înțelegerea mecanismelor complexe care au modelat clima Pământului de-a lungul erelor geologice și oferă o explicație plauzibilă pentru declanșarea uneia dintre cele mai dramatice glaciațiuni din istoria planetei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Continentele Pământului se usucă într-un ritm fără precedent, arată datele din satelit

Planetele asemănătoare Pământului sunt mai rare decât au crezut astronomii

Barajele construite de oameni au modificat polii magnetici ai Pământului

Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului