De ce ne e atât de greu să ne ocupăm de „hârțogăraie”?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fie că este vorba despre completarea unei declarații fiscale, schimbarea numelui în acte sau comasarea unor conturi de pensii, sarcinile administrative personale pot deveni rapid o povară mentală. Mulți dintre noi le amânăm la nesfârșit, iar experții spun că nu e vorba de lene, ci de cauze mult mai serioase.

Chantal Maher, lector de fizioterapie în Sydney, are pe lista mintală cu „lucruri de făcut” o sarcină administrativă care o macină de patru ani.

• Infrastructura învechită a NASA nu face față lansărilor Artemis. Suma astronomică de care are nevoie agenția…
• Cele mai grave extincții ale Pământului ar fi fost declanșate din spațiu, spun oamenii de știință

„Am încercat să o rezolv de două ori, dar cum m-am căsătorit și mi-am schimbat numele, a trebuit să obțin un certificat de schimbare de nume. A fost încă un obstacol care m-a dat înapoi”, povestește ea. Sarcina? Comasarea celor două conturi de pensie, pentru a plăti un singur comision administrativ.

„Oamenii se pot bloca în diverse etape ale unei sarcini”

„E pur și simplu prea enervant. Știu că aș economisi bani, dar să găsesc timp pentru asta e cu totul altă problemă”, spune ea.

Mia Northrop, coautoare a cărții Life Admin Hacks, spune că a întâlnit nenumărate cazuri similare, notează The Guardian.

„Oamenii se pot bloca în diverse etape ale unei sarcini. Unii sunt buni la începuturi, dar nu la finaluri, sau invers. Important e să îți cunoști stilul și blocajele, pentru a le putea depăși”, explică Northrop.

Procrastinarea legată de sarcini administrative (fie că e vorba despre întocmirea unui testament sau completarea actelor pentru taxe) vine adesea din teama de eșec, mai adaugă Northrop: „Sunt sarcini plictisitoare, repetitive și care cer competențe pe care mulți dintre noi nu le stăpânesc sau care pur și simplu nu ne pasionează. De aceea, tindem să le amânăm.”

„Procrastinarea este adesea un simptom al perfecționismului”

Dr. Catherine Houlihan, psiholog clinician la Universitatea Sunshine Coast, subliniază că procrastinarea este un comportament universal și mult mai complex decât o simplă lipsă de voință.

„Există o stigmatizare puternică – mulți cred că e vorba de lene sau o proastă gestionare a timpului. În realitate, procrastinarea este adesea un simptom al perfecționismului”, spune specialista.

„Persoanele care au standarde foarte ridicate și se tem că nu vor reuși să facă lucrurile perfect pot intra într-un cerc vicios. Neatingerea standardului atrage vină, rușine și un dialog interior critic care nu face decât să amplifice blocajul”, mai punctează ea.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Strategia foarte simplă prin care putem ușura stresul financiar

Pentru prima dată, cercetătorii au cartografiat circuitul cerebral prin care stresul afectează somnul și memoria

Cuplurile care se îmbrățișează la culcare sunt mai puțin stresate și se simt mai în siguranță

Cercetătorii au inventat ața dentară care poate măsura stresul