Ce au aflat cercetătorii după ce au readus la viață genomul gripei spaniole?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au reușit să secvențieze genomul gripei spaniole, o pandemie care a ucis până la 100 de milioane de oameni între 1918 și 1920. Descoperirea a fost posibilă datorită unui plămân conservat aparținându-i unui tânăr de 18 ani care a murit în Zurich pe 15 iulie 1918, în timpul primului val al pandemiei.

Conform noului studiu, virusul prezenta deja o serie de mutații care îi sporeau capacitatea de a infecta celulele umane și îi creșteau semnificativ letalitatea, chiar din primele luni ale răspândirii sale. Deși pandemia din 1918 rămâne cea mai mortală epidemie de gripă A din istoria cunoscută, studierea virusului la peste un secol distanță vine cu dificultăți majore. În primul rând, gripa A își păstrează informația genetică sub formă de ARN, care se degradează mult mai rapid decât ADN-ul. În plus, țesuturile existente care conțin urme ale virusului au fost conservate în substanțe precum formalina, care compromit analizarea ARN-ului.

Totuși, folosind un nou protocol de secvențiere ARN, cercetătorii au reușit să extragă și să analizeze genomul gripei spaniole din plămânul tânărului decedat. Deși cel mai devastator val al pandemiei a fost cel de toamnă, când virusul a suferit mutații ce i-au crescut agresivitatea, autorii studiului au fost surprinși să constate că trei dintre aceste mutații erau deja prezente în tulpina care circula în Elveția încă din iulie 1918.

Ce ne dezvăluie genomul gripei spaniole despre această pandemie?

„Până în iulie 1918, virusurile din primul val dobândiseră deja mai multe adaptări esențiale pentru a se acomoda la organismul uman”, scriu cercetătorii. Printre aceste modificări se numără două mutații care ajutau virusul să scape de proteina MxA, un element crucial al sistemului nostru imunitar, responsabil pentru blocarea transmiterii gripei de la păsări la oameni. Rezistența virusului la această proteină i-a permis să treacă de una dintre cele mai importante bariere naturale de protecție ale omului, scrie IFL Science.

O altă mutație a schimbat forma proteinei de suprafață numită hemaglutinina, crescând astfel capacitatea virusului de a se lega de receptorii de pe celulele umane, într-un mod asemănător cu cel al virusului SARS-CoV-2, care viza receptorii ACE2 pentru a pătrunde în celule.

Un pas înainte către anticiparea și combaterea pandemiilor

Potrivit echipei de cercetare, genomul extras din plămânul tânărului reprezintă „singurul genom din primul val care conține aceste mutații, o posibilă explicație pentru avantajul evolutiv al acestei tulpini, în condițiile în care toate genomurile de înaltă calitate din valul doi prezintă aceleași mutații”.

„Este pentru prima dată când avem acces la un genom gripal din pandemia din 1918-1920 provenit din Elveția. Această descoperire oferă o perspectivă nouă asupra modului în care virusul s-a adaptat în Europa la începutul pandemiei”, a declarat autoarea studiului, Verena Schünemann.

Prin înțelegerea acestor procese, cercetătorii speră să contribuie la îmbunătățirea capacității de a anticipa și combate viitoarele pandemii.

Studiul a fost publicat în revista BMC Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Compasul lui Nicolaus Copernic, posibil descoperit într-o catedrală din Polonia

Cele mai faimoase opere literare arse de naziști. Cărți interzise care au supraviețuit istoriei

O scurtă istorie a medicinei veterinare. Pe urmele vindecătorilor necuvântătoarelor

Istoria hârtiei igienice: de la luxul antic la necesitatea zilnică. Un obiect modest cu o istorie grandioasă