Astronomii au descoperit ceva extraordinar în inima supernovei Cassiopeia A

O echipă internațională de cercetători a folosit telescopul cu raze X Chandra al NASA și a reușit să dezvăluie detalii nemaivăzute până acum despre unul dintre cele mai studiate resturi de supernovă din galaxia noastră: Cassiopeia A (Cas A).

Rezultatele, publicate în The Astrophysical Journal, arată că steaua progenitoare și-a „amestecat” violent straturile interne cu doar câteva ore înainte de a exploda.

• Test de cultură. Care fasole este toxică atunci când este mâncată crudă?
• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe

Cas A a fost creată în urma exploziei unei stele masive, de aproximativ 15–20 mase solare, în urmă cu circa 11.300 de ani.

Lumina evenimentului a ajuns pe Pământ în secolul al XVII-lea, dar nu există dovezi clare că a fost observată atunci cu ochiul liber. În prezent, Cas A este unul dintre cele mai analizate obiecte astronomice, cercetat în detaliu prin Hubble, Spitzer și mai ales Chandra.

Implicații majore pentru înțelegerea supernovelor

Noile observații arată un fenomen spectaculos, prezis teoretic dar niciodată confirmat până acum, o fuziune de straturi. Practic, cu puțin timp înainte de colapsul gravitațional, straturile bogate în siliciu și neon din interiorul stelei s-au ciocnit și s-au amestecat.

„Înainte de prăbușire, o parte a stratului interior, bogat în siliciu, a pătruns spre exterior și a spart stratul vecin, bogat în neon”, a explicat Kai Matsunaga de la Universitatea din Kyoto. Acest proces a generat un amestec inegal de elemente, lăsând regiuni compacte de siliciu lângă regiuni bogate în neon.

Această descoperire schimbă radical modul în care oamenii de știință privesc explozia supernovelor de tip colaps al nucleului. Mult timp s-a crezut că aceste explozii sunt simetrice, însă datele Chandra arată că turbulențele interne creează o explozie asimetrică, scrie LiveScience.

Un fenomen spectaculos

Această asimetrie ar putea explica și un mister vechi: de ce stelele neutronice rezultate sunt uneori „împinse” cu viteze uriașe prin spațiu.

Mai mult, cercetătorii cred că această instabilitate internă a putut fi chiar factorul care a declanșat explozia. „Activitatea finală din interiorul stelei poate schimba destinul său – dacă va străluci ca supernovă sau nu”, a spus Hiroyuki Uchida, coautor al studiului.

Fenomenul observat oferă pentru prima dată dovezi directe despre ce se întâmplă în ultimele momente ale unei stele masive.

Descoperirea nu doar că aduce o înțelegere mai profundă asupra morții stelelor masive, dar și asupra modului în care elementele chimice — siliciu, oxigen, neon și altele — sunt redistribuite în univers, alimentând formarea de noi stele și planete.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit un pulsar care „fuge” de o supernovă

Astronomii au descoperit un tip ciudat de supernovă: „Este prima dată când vedem o stea care a fost practic golită complet”

Supernovele ar putea ascunde cele mai puternice acceleratoare de particule din Univers

O supernovă în formă de păpădie, regăsită după aproape un mileniu