Mitul frumuseții „naturale”: De ce eticheta verde nu înseamnă neapărat mai bun

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Lumea a devenit obsedată de „natural”, iar rafturile magazinelor de cosmetice abundă în produse care promit piele sănătoasă, curată și „fericită”, condiția fiind să nu conțină chimicale. Însă specialiștii avertizează că această convingere, oricât de liniștitoare ar părea, nu este întotdeauna susținută de știință.

„Cuvântul natural a devenit un adevărat slogan comercial. Există o tendință de a crede că ingredientele sintetice sunt dăunătoare, iar cele naturale sunt automat mai sigure. Dar, în realitate, lucrurile nu stau deloc așa”, explică dr. Rosalind Simpson, dermatolog și conferențiar la Universitatea din Nottingham.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Simpson a analizat recent modul în care termenul „natural” este folosit pe piața produselor de îngrijire. Un studiu pe 100 de produse cosmetice comercializate pe Amazon ca fiind „naturale” a arătat că doar 42% erau cu adevărat alcătuite exclusiv din ingrediente provenite din surse naturale. Restul conțineau, în diferite proporții, substanțe sintetice.

Mai mult, chiar și ingredientele extrase din plante pot provoca iritații sau reacții alergice, potrivit The Guardian.

„Uleiurile esențiale precum cel de scorțișoară, arbore de ceai sau mentă, dar și substanțele parfumate precum linaloolul, pot fi iritante pentru pielea sensibilă”, avertizează dermatologul. Lanolina, un agent hidratant obținut din lâna de oaie, este un alt alergen frecvent întâlnit în produsele cosmetice naturale.

Paradoxal, unele ingrediente sintetice, adesea privite cu suspiciune, sunt dezvoltate tocmai pentru a fi mai blânde cu pielea.

„Există compuși sintetici formulați științific pentru a reduce riscul de reacții adverse”, spune Simpson. Cu alte cuvinte, o cremă cu o bază chimică nu este automat periculoasă, după cum un produs „verde” nu este neapărat inofensiv.

Nu vă lăsați influențați doar de marketing, este mesajul pe care medicul Simpson îl lansează: „Nu toate produsele naturale sunt bune și nu toate cele sintetice sunt rele. Important este ce tolerează pielea ta și ce îți permiți financiar.”

Pentru persoanele cu piele sensibilă, Simpson recomandă alegerea produselor cu cât mai puține ingrediente și evitarea celor foarte parfumate. Iar dacă apare o iritație, chiar și după luni de utilizare, cel mai bun pas este o pauză completă, pentru a identifica sursa reacției.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Natural” nu înseamnă și sigur: Cazul femeii care și-a pus sănătatea în pericol din cauza turmericului

Mitul produselor „naturale” în îngrijirea pielii: ce spun dermatologii

Mitul sării „naturale”: Este mai sănătoasă decât sarea de masă?

Adevărul despre sarea de mare, sarea roz sau alte tipuri de sare „naturală”