Aproape o treime dintre locuitorii Statelor Unite și ai Canadei cred că lumea se va sfârși în timpul vieții lor. Potrivit unui studiu recent, această convingere poate influența modul în care oamenii privesc marile provocări ale societății, însă efectul depinde în mare măsură de tipul de apocalipsă pe care și-l imaginează fiecare.
De-a lungul istoriei, numeroși oameni au fost convinși că trăiesc în vremurile de pe urmă. Realitatea a arătat însă că aceste predicții nu s-au adeverit, iar pentru mulți sfârșitul lumii pare un scenariu îndepărtat sau un motiv de îngrijorare exagerat. Totuși, pentru o parte importantă a populației din America de Nord, această posibilitate pare mult mai apropiată: aproximativ o treime dintre respondenți consideră că lumea se va sfârși înainte ca ei să moară.
Ar fi ușor ca astfel de opinii să fie respinse drept idei excentrice, dar numărul mare de persoane care împărtășesc aceste convingeri arată că fenomenul merită analizat serios.
„Credința în sfârșitul lumii este surprinzător de răspândită în America de Nord și influențează semnificativ modul în care oamenii interpretează și reacționează la cele mai presante amenințări cu care se confruntă omenirea”, a declarat Matthew I. Billet, autorul principal al studiului.
În cadrul cercetării, specialiștii au încercat să afle cum influențează aceste credințe reacția oamenilor la riscuri reale, precum criza climatică sau posibilitatea unui conflict nuclear.
Echipa de cercetători de la University of British Columbia (Canada) a intervievat aproximativ 3.400 de persoane, adresându-le întrebări menite să măsoare atitudinea față de risc. Studiul a analizat mai multe aspecte: percepția riscului (cât de gravă consideră participanții o amenințare precum schimbările climatice), toleranța la risc (cât de mult sunt dispuși să accepte riscurile, chiar dacă pot avea consecințe negative) și sprijinul pentru „măsuri extreme” menite să prevină aceste pericole. Printre aceste măsuri s-ar număra alocarea a 10% din PIB-ul Statelor Unite pentru combaterea unei amenințări, instituirea legii marțiale sau chiar răsturnarea completă a actualului sistem politic și social.
Participanții au răspuns și la întrebări demografice, precum orientarea politică sau nivelul de religiozitate, iar rezultatele au scos la iveală câteva diferențe interesante.
În total, 28,9% dintre respondenți au spus că se așteaptă ca lumea să se sfârșească în timpul vieții lor. Această convingere tinde să scadă odată cu vârsta, tinerii fiind mai predispuși să creadă într-un astfel de scenariu. Totuși, cercetătorii au identificat și excepții: credința în sfârșitul lumii nu scade odată cu vârsta în rândul protestanților evanghelici și poate chiar să crească ușor în cazul participanților musulmani.
„Alte variabile demografice au fost indicatori mai puțin constanți ai acestor credințe. Statutul socioeconomic și orientarea politică explică fiecare mai puțin de 6% din variația acestor opinii, iar etnia și genul mai puțin de 2%”, arată studiul, citat de IFL Science.
Cercetătorii au observat și că reacția dorită la o amenințare depinde de cauza pe care oamenii i-o atribuie acesteia. Cei care cred că pericolul este provocat de activitatea umană tind să susțină măsuri radicale pentru a-l preveni. În schimb, persoanele care consideră că apocalipsa ar fi rezultatul unor forțe divine sunt mult mai puțin dispuse să sprijine acțiuni extreme.
„Toată lumea este de acord asupra unui lucru: oamenii au un rol important în destinul speciei noastre. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele religioase, cât și pentru cele nereligioase. Totuși, diferențele dintre diversele confesiuni religioase sunt destul de pronunțate. Ele arată modul în care religia și cultura, în general, influențează felul în care privim lumea și viitorul nostru colectiv”, a explicat Billet.
În ansamblu, studiul a identificat cinci factori principali care determină modul în care oamenii gândesc și acționează în fața riscurilor: cât de apropiată pare amenințarea, dacă oamenii cred că ea este provocată de activitatea umană, dacă i-o atribuie unor forțe divine sau supranaturale, câtă influență cred că au personal asupra rezultatului și dacă văd finalul ca fiind pozitiv sau negativ.
În contextul în care teoriile conspirației despre vaccinuri pot submina campaniile de imunizare, iar anxietatea legată de criza climatică îi poate descuraja pe tineri să acționeze, Billet spune că înțelegerea acestor perspective devine esențială pentru factorii de decizie.
„Indiferent dacă o anumită narațiune apocaliptică este sau nu corectă, ea influențează modul în care societățile se confruntă cu riscuri reale. Dacă vrem să construim un consens în jurul unor probleme precum schimbările climatice, siguranța Inteligenței Artificiale sau pregătirea pentru pandemii, trebuie să înțelegem cum interpretează diferitele comunități aceste amenințări prin propriile filtre culturale. Într-o lume confruntată cu riscuri catastrofale reale, această înțelegere nu a fost niciodată mai importantă”, a adăugat cercetătorul.
Studiul a fost publicat în revista Journal of Personality and Social Psychology.
Inteligența Artificială a dezvăluit schimbări chimice ascunse în creierul afectat de Alzheimer
Este realitatea o iluzie? O nouă teorie sfidează fizica modernă
Timpul petrecut în natură modifică activitatea creierului, indică un studiu
O formă rară de demență l-a făcut pe un bărbat să se îndrăgostească de un sunet