Oamenii care cred în teoriile conspirației nu duc lipsă de gândire critică. Care este motivul real pentru care se lasă manipulați?

Adepții teoriilor conspirației nu duc lipsă de gândire critică. Un nou studiu arată că probabilitatea ca o persoană să creadă în teorii ale conspirației poate fi anticipată în funcție de modul în care procesează informația. Mai exact, cercetarea sugerează că indivizii care preferă explicații structurate, bazate pe reguli clare, pot fi mai atrași de astfel de teorii, deoarece acestea oferă răspunsuri ordonate pentru evenimente percepute drept haotice.

De ce unii oameni cred în conspirații, iar alții nu? Întrebarea este veche, dar a devenit tot mai relevantă odată cu explozia dezinformării și a informațiilor false din mediul online. Teoriile conspirației nu sunt un fenomen nou: ele încearcă să explice anumite evenimente prin acțiunile unor grupuri secrete, cu intenții corupte sau malefice, și circulă de secole la periferia opiniei publice. Din când în când, însă, astfel de idei pătrund în mainstream.

• „Ingredientele vieții” ar fi existat încă de la bun început pe sateliții planetei Jupiter
• Cum să faci cafeaua perfectă chiar și acasă, cu buget limitat

În prezent, traversăm un asemenea moment, pe fondul internetului și al rețelelor sociale, care le permit grupurilor disparate să își împărtășească ușor ideile. Pe măsură ce teoriile conspirației au devenit mai vizibile în ultimul deceniu, cercetătorii au încercat să înțeleagă originile lor. Studiile anterioare au analizat conspirațiile moderne din domenii precum știința, medicina, politica sau comerțul, precum și trăsăturile comportamentale și de personalitate ale adepților acestora.

Cum gândesc adepții teoriilor conspirației?

Adepții teoriilor conspirației nu duc lipsă de gândire critică. O cercetare realizată la Universitatea Flinders (Australia) aduce perspective noi asupra stilurilor de gândire care pot face o persoană mai vulnerabilă la astfel de credințe. Rezultatele arată că persoanele cu un stil de gândire „sistematizant”, caracterizat prin dorința puternică de a identifica tipare și de a explica evenimentele prin reguli coerente, pot considera teoriile conspirației mai atrăgătoare.

Acest lucru contrazice ideea frecventă potrivit căreia adepții conspirațiilor ar avea pur și simplu abilități slabe de raționare sau ar procesa informația într-un mod părtinitor. Interpretarea clasică susține că persoanele care cred în astfel de teorii sunt mai puțin educate și nu folosesc gândirea analitică pentru a le pune la îndoială.

„Oamenii presupun adesea că teoriile conspirației apar pentru că cineva nu gândește critic. Dar descoperirile noastre arată că, pentru cei care preferă o structură sistematică, teoriile conspirației pot părea un mod extrem de organizat de a înțelege evenimente confuze sau imprevizibile”, a explicat coordonatorul studiului, dr. Neophytos Georgiou, de la Facultatea de Educație, Psihologie și Asistență Socială a Universității Flinders.

Ce au arătat cercetările anterioare?

În cercetările anterioare, Georgiou și colegii săi au observat un paradox: persoanele cu trăsături autiste mai pronunțate și cu o preferință puternică pentru gândirea analitică erau mai predispuse să susțină teorii conspiraționiste, respingând în același timp dovezile care le demontau, scrie IFL Science.

Pornind de aici, echipa a analizat peste 550 de participanți pentru a înțelege de ce unii manifestă un interes crescut pentru explicațiile conspiraționiste. Au identificat mai multe profiluri cognitive și au constatat că cei care preferă puternic tiparele și structura tind să creadă mai ușor în conspirații, chiar dacă au abilități bune de raționare științifică.

„Ceea ce a ieșit în evidență este că persoanele care sistematizează intens își doresc ca lumea să aibă sens într-un mod foarte coerent. Teoriile conspirației oferă adesea acest sentiment de ordine. Chiar și atunci când cineva are o capacitate ridicată de raționare, dorința de explicații stricte poate umbri capacitatea de a-și pune la îndoială propriile credințe”, a adăugat Georgiou.

De ce adepții teoriilor conspirației nu acceptă dovezile?

Cercetătorii au mai descoperit că persoanele cu un stil de gândire sistematizant sunt mai puțin dispuse să își ajusteze convingerile atunci când apar dovezi contrare.

„În sarcinile care presupuneau revizuirea opiniilor în lumina unor informații noi, participanții cu tendințe ridicate de sistematizare erau mai puțin înclinați să își schimbe perspectiva. Acest lucru poate explica de ce credințele conspiraționiste persistă chiar și în fața informațiilor contradictorii. Este vorba despre stilul cognitiv cu care cineva abordează informația. Pentru cei care caută în mod natural structură și predictibilitate, teoriile conspirației pot fi atrăgătoare deoarece par ordonate, logice și coerente într-o lume percepută drept haotică”, a explicat Georgiou.

Studiul, publicat în revista Cognitive Processing, subliniază rolul major al stilurilor de gândire în apariția și menținerea teoriilor conspirației. Autorii speră că rezultatele vor contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de combatere a dezinformării.

„În loc să ne bazăm exclusiv pe verificarea faptelor sau pe intervenții strict logice, strategiile ar trebui să țină cont de modul în care oamenii preferă să proceseze informația. Teoriile conspirației le răspund unor nevoi psihologice, iar dacă ignorăm acest aspect, ratăm tocmai ceea ce le face atât de convingătoare”, a concluzionat Georgiou.

Vă recomandăm să citiți și:

Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!

Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină

Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu