A fost descoperit cel mai vechi câine domesticit din lume. Are 16.000 de ani!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

A fost descoperit cel mai vechi câine domesticit din lume. Cu mult înainte ca oamenii să-și dezvolte pasiunea pentru pisici, vânătorii-culegători din Paleolitic preferau, fără îndoială, câinii. Potrivit unor cercetări recente, populațiile pre-agricole din întreaga Eurasie îi tratau frecvent pe câini ca pe niște membri ai familiei: își împărțeau hrana cu ei și chiar îi îngropau cu aceleași ritualuri rezervate oamenilor.

Până de curând, cele mai vechi dovezi genetice ale domesticirii câinilor proveneau dintr-un sit din Rusia, vechi de 10.900 de ani. Această limită a fost însă depășită de o descoperire recentă din Pınarbaşı, Turcia. Datat la aproximativ 15.800 de ani, acest exemplar reprezintă cel mai vechi câine domesticit cunoscut până în prezent, sugerând că oamenii din Paleolitic trăiau deja alături de astfel de animale.

Analizele genetice au scos la iveală o legătură strânsă între acest câine și un altul descoperit în Gough’s Cave, Marea Britanie, vechi de 14.300 de ani. Împreună, aceste descoperiri indică existența unei singure descendențe de câini domestici deja răspândite în Eurasia în Paleolitic, posibil prin schimburi între diferite grupuri de vânători-culegători.

Cel mai vechi câine domesticit din lume arată că acesta este cel mai bun prieten al omului de zeci de mii de ani

„Am folosit ADN antic, datare cu radiocarbon și analize izotopice pe resturi arheologice din Marea Britanie, Europa Centrală și Turcia. Astfel, am reușit să împingem înapoi cu peste 5.000 de ani cele mai vechi dovezi ale câinilor domestici”, a explicat dr. William Marsh.

Un aspect remarcabil este că acești câini erau apreciați de mai multe culturi paleolitice, inclusiv de vânătorii magdalenieni, comunitățile epigravettiene din Europa Centrală și populațiile anatoliene. Deși aceste grupuri aveau tradiții diferite, câinii erau deja integrați în viața lor, scrie IFL Science.

La Pınarbaşı, puii de câine erau îngropați alături de oameni, iar analizele arată că aveau o dietă bazată pe pește, similară cu cea a stăpânilor. În Gough’s Cave, unele rămășițe umane indică practici de canibalism ritualic, iar dovezile sugerează că și câinii ar fi putut fi tratați la fel după moarte. „Asta arată că statutul aproape uman pe care îl acordăm câinilor exista deja acum 16.000 de ani”, a spus dr. Lachie Scarsbrook.

Mai mult, cercetătorii au confirmat că acești câini îi aparțineau liniei vest-eurasiatice, din care provin multe rase moderne. Astfel, câinii de astăzi își pot urmări originile până în Paleolitic.

„Strămoșii câinilor din Pınarbaşı și Gough’s Cave au supraviețuit timp de 16.000 de ani și se regăsesc în multe rase europene moderne, precum Ciobănescul German sau Saint Bernard”, a explicat Scarsbrook.

Când au devenit câinii parte din cultura umană?

Un al doilea studiu, bazat pe ADN-ul a 216 schelete de canide din Europa, a identificat 14 câini necunoscuți anterior, de dinainte și de după apariția agriculturii. Analiza a arătat că primii fermieri nu au înlocuit câinii locali cu cei aduși de ei, ci cele două descendențe s-au amestecat genetic.

„Chiar și astăzi, rasele europene pot avea până la jumătate din ADN provenit de la câinii pre-agricoli”, a spus dr. Anders Bergström.

În ansamblu, studiile arată că domesticirea câinilor a avut loc în Paleolitic și că această linie s-a răspândit rapid în Eurasia, devenind parte integrantă a mai multor culturi umane. Aceiași câini au ajuns ulterior în primele comunități agricole și au stat la baza raselor moderne.

„Îl numim ‘briceagul elvețian al câinilor’, pentru că s-a adaptat la toate rolurile culturale pe care le asociem cu câinii de-a lungul ultimilor 16.000 de ani”, a concluzionat Scarsbrook.

Primul studiu a fost publicat în revista Nature.

Cel de-al doilea studiu a fost publicat tot în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Un mesaj uluitor a fost găsit într-o muniție de praștie veche de 2.000 de ani

Tocmai a fost găsită o pagină pierdută din opera lui Arhimede

Seneca și Nero: cum a ajuns un filosof să fie condamnat de propriul discipol

O amprentă de acum 67.800 de ani este cea mai veche formă de artă descoperită vreodată