O amprentă de acum 67.800 de ani este cea mai veche formă de artă descoperită vreodată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O amprentă misterioasă, asemănătoare unei gheare, găsită în Indonezia, tocmai a rescris cronologia artei umane și a migrației.

Un simplu șablon de mână găsit pe peretele unei peșteri din Indonezia a fost identificat ca fiind cel mai vechi exemplu cunoscut de artă rupestră de pe Pământ. Acesta depășește o descoperire anterioară din aceeași regiune cu cel puțin 15.000 de ani.

• În urmă cu aproape 1.400 de ani se stingea din viaţă Profetul Mahomed, întemeietorul religiei islamice
• 140 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanţi inventatori români

O echipă internațională de cercetare a stabilit că aceste picturi de pe insula Sulawesi au fost create acum cel puțin 67.800 de ani. Cercetătorii spun că această descoperire ajută la clarificarea momentului și a modului în care oamenii au ajuns pentru prima dată în Australia, deoarece creatorii artei din Sulawesi erau probabil rude apropiate ale strămoșilor australieni, scrie ScienceDaily.

Opera de artă a fost conservată în peșteri de calcar din sud-estul insulei Sulawesi. Pentru a-i determina vârsta, echipa a folosit datarea cu serii de uraniu, examinând straturi minerale minuscule formate deasupra și sub pictură în peștera Liang Metanduno.

Șablonul de mână datează de acum cel puțin 67.800 de ani, fiind cea mai veche artă rupestră datată cu certitudine găsită vreodată.

O amprentă unică

Descoperirile arată, de asemenea, că oamenii au continuat să creeze artă în această peșteră timp de cel puțin 35.000 de ani, până acum aproximativ 20.000 de ani.

După ce a fost creată inițial, imaginea pare să fi fost modificată intenționat: contururile degetelor au fost îngustate, oferind mâinii aspectul unei gheare.

Profesorul Adam Brumm a declarat că semnificația acestei modificări rămâne incertă. „Această artă ar putea simboliza ideea că oamenii și animalele erau strâns conectați, sugerând reprezentări ale unor ființe parțial umane, parțial animale”.

Descoperirea are implicații majore pentru înțelegerea istoriei culturii australiene. Dr. Adhi Agus Oktaviana a explicat că este foarte probabil ca oamenii care au făcut aceste picturi să fi făcut parte din populația care s-a răspândit ulterior în regiune, ajungând în cele din urmă în Australia.

Cea mai veche dovadă a prezenței oamenilor moderni

Arheologii au dezbătut mult timp momentul sosirii oamenilor pe masa continentală antică cunoscută sub numele de Sahul (care conecta Australia, Tasmania și Noua Guinee). Această descoperire susține cronologia lungă, plasând sosirea oamenilor acum cel puțin 65.000 de ani.

Oamenii de știință au propus două căi principale către Sahul: o rută nordică prin Sulawesi și o rută sudică prin Timor. Noile dovezi întăresc ipoteza rutei nordice.

„Odată cu datarea acestei arte rupestre extrem de vechi în Sulawesi, avem acum cea mai veche dovadă directă a prezenței oamenilor moderni de-a lungul acestui coridor de migrație nordic către Sahul”, a declarat profesorul Renaud Joannes-Boyau.

Studiul a fost publicat în Nature.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Există un singur loc pe Pământ unde atât Omul de Neanderthal, cât și oamenii moderni au creat artă rupestră

Descoperiri în nordul Arabiei: Arta rupestră monumentală dezvăluie viața oamenilor preistorici

Prima descoperire preistorică de artă rupestră cu cărbune din Franța

Momentul în care o dronă descoperă artă rupestră veche de 7.000 de ani