Un fenomen mai puțin cunoscut a amplificat forța tsunamiului care a lovit Japonia în 2011

La peste 15 ani de la cutremurul și tsunamiul din Tohoku 2011, o nouă analiză aduce o perspectivă nouă asupra dimensiunii dezastrului: tipul de sol de pe coastă ar fi amplificat forța valului.

Catastrofa din martie 2011 a provocat moartea a aproape 20.000 de persoane și a declanșat accidentul nuclear de la centrala Fukushima Daiichi. Acum, cercetători conduși de Patrick Sharrocks, de la University of Leeds (Regatul Unit), au analizat imagini video filmate din elicopter, împreună cu fotografii satelitare înainte și după impact, pentru a înțelege mai bine dinamica valului.

• Ce se ascunde în alimentele de zi cu zi: ingredientele surprinzătoare din farfuria noastră
• De ce colesterolul nu este doar „problema oamenilor supraponderali”?

Rezultatele arată că, pe măsură ce tsunamiul a traversat câmpurile de orez bogate în sedimente, apa s-a transformat dintr-un flux relativ limpede și rapid într-o masă densă, încărcată cu noroi. Această schimbare a crescut considerabil energia și forța de impact a valului.

Potrivit studiului, un astfel de flux noroios, mai greu și mai compact, exercită o presiune mult mai mare asupra clădirilor și infrastructurii decât apa curată. Consecințele: distrugeri mai extinse și un număr mai mare de victime, potrivit The Guardian.

Fenomenul este comparabil cu scurgerile de noroi asociate erupțiilor vulcanice, atunci când apa se amestecă rapid cu sedimentele, generând mase extrem de distructive.

Cercetătorii atrag atenția că evaluările actuale ale riscului de tsunami nu iau întotdeauna în calcul acest factor. Ei recomandă actualizarea modelelor de risc pentru a include impactul specific al coastelor bogate în sedimente, precum și utilizarea acestor date în planificarea urbană și deciziile privind utilizarea terenurilor în zonele expuse.

În cazul Japoniei, solul noroios a transformat un dezastru major într-unul și mai devastator.

Vă mai recomandăm să citiți și:

40 de ani de la cel mai grav dezastru nuclear din istorie: Accidentul de la Cernobîl, momentul adevărului pentru Uniunea Sovietică

Energia de fuziune nucleară s-ar putea să nu fie niciodată mai ieftină decât cea din surse regenerabile

Femeia din spatele fisiunii nucleare. De ce nu a primit Lise Meitner Premiul Nobel?

Un atom tocmai a încălcat una dintre cele mai mari reguli ale fizicii nucleare