Un nou studiu a dezvăluit modificări ale ADN-ului care sfidează legile lui Mendel

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu dezvăluie modele de moștenire a trăsăturilor care sfidează legile lui Mendel. Oamenii de știință știau deja că trăsăturile genetice nu sunt transmise doar prin ADN-ul propriu-zis. Există și modificări chimice ale ADN-ului, numite „epigenetice”, care nu schimbă codul genetic, dar pot fi moștenite de urmași.

Un nou studiu dezvăluie modele de moștenire a trăsăturilor care sfidează legile lui Mendel. Un studiu realizat pe șoareci arată că unele dintre aceste modificări, aproximativ 7%, se transmit într-un mod care contrazice regulile clasice ale eredității formulate de Gregor Mendel în urmă cu peste un secol. Cercetarea a descoperit inclusiv un fenomen rar numit paramutație, observat până acum la plante și insecte, dar nu și la mamifere.

„Modelele non-mendeliene de moștenire epigenetică le-ar putea oferi organismelor o cale mai rapidă de a dobândi trăsături noi decât modificările directe ale genomului, mai ales ca răspuns la factorii de mediu”, spune Andrew Feinberg, profesor la Universitatea Johns Hopkins (SUA) și coordonator al studiului.

Un nou studiu dezvăluie modele de moștenire a trăsăturilor care sfidează legile lui Mendel. Cum funcționează acestea?

Legile lui Mendel explică modul în care alelele (variante ale genelor) sunt moștenite de la părinți. În mod normal, trăsăturile dominante le „înving” pe cele recesive. Totuși, cercetările recente arată că unele mecanisme epigenetice ignoră aceste reguli.

Un astfel de mecanism este amprentarea genomică, prin care anumite gene sunt „oprite” chimic în funcție de părintele de la care provin. Cercetătorii au identificat cinci noi exemple de astfel de gene.

Studiul sugerează și că aceste tipare neobișnuite de moștenire sunt mai frecvente decât se credea. În unele cazuri, urmașii au prezentat modificări epigenetice care nu existau la niciunul dintre părinți.

Pentru cercetare, oamenii de știință au analizat trei generații de șoareci și au urmărit procesul de metilare, o modificare chimică ce poate activa sau dezactiva genele. În total, au fost identificate 522 de cazuri în care metilarea s-a transmis într-un mod incompatibil cu legile lui Mendel, scrie EurekAlert.

O nouă înțelegere a geneticii

Printre cele mai surprinzătoare descoperiri s-au numărat 54 de cazuri rare în care metilarea părea să apară „din senin”. De exemplu, doi părinți fără o anumită modificare genetică puteau avea pui la care ea era prezentă.

Cercetătorii au descoperit și paramutația într-o genă numită Capn11, implicată în dezvoltarea spermatozoizilor. La oameni, modificările acestei gene sunt asociate cu infertilitatea. Paramutația apare atunci când o alelă „transferă” modelul de metilare către cealaltă alelă.

„Este aproape ca și cum metilarea ar fi copiată de la o genă la alta”, explică Feinberg, care subliniază că astfel de procese pot fi influențate de stres, traumă sau alimentație.

Autorii studiului cred că rezultatele ar putea schimba modul în care sunt studiate bolile ereditare și relația dintre mediu și genetică. Următorul pas va fi analizarea acestor mecanisme și în genomul uman.

Studiul a fost publicat în revista Nature Genetics.

Vă recomandăm să citiți și:

Copiii ar putea învăța să iubească legumele încă din uter

De ce ne este atât de greu să renunțăm la lucrurile inutile din casă?

Este adevărat că femeile trebuie să se antreneze diferit de bărbați?

O pastilă zilnică ar putea ajuta pacienții să își mențină greutatea după tratamentele cu Wegovy sau Mounjaro