De ce ne este atât de greu să renunțăm la lucrurile inutile din casă?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sertarele pline de cabluri, pungile cu alte pungi, hainele pe care nu le mai purtăm de ani întregi sau cutiile cu obiecte „care ar putea fi utile cândva” nu sunt doar semne de dezordine. Psihologii spun că aglomerația din locuințe reflectă adesea emoții precum anxietatea, doliul, nostalgia sau nevoia de siguranță.

„Dezordinea nu este un defect de caracter”, explică terapeuții, potrivit The Guardian.

În multe cazuri, casa devine o hartă emoțională a lucrurilor pe care oamenii nu reușesc să le proceseze sau să le lase în urmă.

Specialiștii subliniază însă că dezordinea obișnuită nu trebuie confundată cu tulburarea de acumulare compulsivă, cunoscută în engleză drept hoarding.

„În cazul hoardingului există cantități enorme din același tip de obiect. Dezordinea obișnuită înseamnă mai degrabă multe lucruri diferite răspândite peste tot”, explică psihologul Joseph Ferrari.

Problema apare atunci când obiectele încep să afecteze viața de zi cu zi: masa nu mai poate fi folosită din cauza teancurilor de hârtii, facturile sunt pierdute, iar oamenii evită să invite musafiri din rușine. Un studiu publicat în 2021 a arătat că dezordinea excesivă este unul dintre cei mai importanți factori asociați cu scăderea stării de bine.

Potrivit terapeuților și organizatorilor profesioniști, cele mai frecvente motive pentru care oamenii păstrează obiecte sunt legate de pierdere și identitate.

Obiectele persoanelor decedate au o încărcătură aparte. O cană folosită zilnic de un părinte sau hainele unui copil pot deveni simboluri emoționale greu de abandonat.

„Oamenii simt că dacă aruncă obiectul, pierd și legătura cu persoana”, explică specialiștii.

La fel de puternică este și nostalgia. Multe obiecte sunt păstrate nu pentru utilitatea lor, ci pentru ceea ce reprezintă despre cine am fost cândva: colecții de CD-uri, haine vechi sau echipamente sportive nefolosite.

„Nu păstrezi albumul Radiohead pentru muzică, ci pentru persoana care erai atunci”, spune organizatoarea profesională Jenn Jordan.

Un alt mecanism important este procrastinarea. Psihologii spun că amânarea nu ține neapărat de lene, ci de evitare emoțională. Fiecare grămadă de lucruri devine un memento al unei sarcini neterminate, ceea ce produce anxietate și duce la și mai multă amânare.

Experții avertizează și asupra presiunii sociale alimentate de rețelele sociale, unde casele perfecte au devenit un standard imposibil. Rușinea îi face pe mulți să ascundă problema, fără să înțeleagă că dezordinea este adesea legată de experiențe reale de viață, inclusiv sărăcie, migrație sau insecuritate financiară moștenită din familie.

Soluția, spun terapeuții, nu este organizarea obsesivă sau cumpărarea unor noi cutii de depozitare, ci înțelegerea emoțională a relației cu obiectele.

„Întrebarea nu este De ce nu pot să arunc asta?, ci De ce mă agăț, de fapt, de acest lucru?”, explică specialiștii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce urșii panda stau uneori în mâini?

De ce creierul tău inventează povești ca să scape de incertitudine?

Noi studii au descoperit de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari

De ce muzica agresivă îi calmează pe unii oameni. Ce spun psihologii despre metal, furie și anxietate