Un studiu întins pe o perioadă de trei ani, efectuat pe un eșantion de aproape 4.000 de adulți cu vârste cuprinse între 19 și 94 de ani, a demonstrat că sănătatea cerebrală poate fi îmbunătățită la orice vârstă.
Descoperirea contestă credința comună conform căreia declinul agilității mintale este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
Participanții au alocat doar câteva minute pe zi unor exerciții de antrenare a creierului, iar cercetătorii au înregistrat progrese măsurabile în multiple aspecte, precum claritatea gândirii, echilibrul emoțional și sentimentul de utilitate personală.
Cercetarea, publicată în jurnalul Scientific Reports, face parte din The BrainHealth Project (BHP), o inițiativă lansată în 2020 de Centrul pentru Sănătatea Creierului (CBH) din cadrul Universității Texas din Dallas.
Oamenii de știință au monitorizat 3.966 de adulți care au efectuat zilnic activități scurte de antrenament cognitiv, cu o durată de doar 5 până la 15 minute.
Pentru a evalua evoluția performanțelor, echipa a folosit Indicele Sănătății Cerebrale, un sistem complex de evaluare aflat în curs de brevetare. Acest indice reunește aproximativ 20 de metrici distincte.
Printre acestea se numără standarde recunoscute la nivel global, precum Indicele Calității Somnului Pittsburgh sau Chestionarul de Fericire Oxford, alături de teste concepute special pentru evaluarea abilităților complexe de gândire. BHI analizează trei arii principale: claritatea mintală, echilibrul emoțional și nivelul de conectare cu ceilalți sau cu propriile scopuri.
„Fiecare creier este la fel de unic ca o amprentă și deține un potențial nativ de dezvoltare”, explică dr. Lori Cook, director de cercetare clinică la CBH și autor principal al studiului. „Acest studiu demontează narațiunea dominantă a declinului cognitiv inevitabil, sugerând în schimb că sănătatea creierului poate fi cultivată în mod proactiv la orice vârstă.”
Schimbări pozitive majore au fost observate inclusiv la participanții aflați în pragul vârstei de 90 de ani. Acest lucru demonstrează că antrenamentul rămâne eficient și în etapele târzii ale vieții, mult înainte ca simptomele vreunei boli neurodegenerative să apară, scrie Sciencedaily.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate a fost că persoanele care au pornit de la cele mai mici valori ale indicelui BHI au înregistrat cele mai mari progrese.
Cercetătorii consideră că acești participanți, având mai multe îngrijorări preexistente legate de memorie, au fost mai motivați să investească timp în exerciții. Cu toate acestea, creșteri semnificative au fost documentate și în rândul celor care aveau deja performanțe înalte la începutul studiului.
Analiza statistică a arătat că nivelul de implicare consecventă în exerciții a fost cel mai puternic predictor al succesului. Factori precum vârsta, sexul sau nivelul de educație nu au influențat capacitatea creierului de a se îmbunătăți prin neuroplasticitate.
„Prea mult timp am funcționat sub ideea învechită că trebuie să așteptăm să se întâmple ceva rău cu creierul nostru înainte de a acționa”, a declarat dr. Sandra Bond Chapman, coautor al studiului. „Acest studiu ne reamintește că activitatea creierului nu este definită de vârstă, ci de posibilități.”
Sunt alegerile tale cu adevărat ale tale? Un nou studiu al creierului ridică mari semne de întrebare
Nu orice dietă bazată pe plante protejează creierul
Un studiu arată ce se întâmplă în creier în timpul unui concert live