O terapie surprinzătoare îi ajută pe oameni să nu se mai teamă de eșec

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu sugerează că modificarea modului în care oamenii revizitează mental amintirile dureroase din copilărie poate atenua teama de eșec și suferința asociată acesteia.

De ce unii oameni tratează fiecare greșeală ca pe o catastrofă personală, în timp ce alții dau la o parte eșecurile și merg mai departe? Psihologii sugerează că răspunsul se află adesea în experiențele din copilărie, unde critica, neglijarea sau reacțiile dure din partea părinților sau îngrijitorilor pot lăsa cicatrici emoționale de durată.

O nouă cercetare de la Universitatea SWPS și Institutul Nencki de Biologie Experimentală indică faptul că tehnicile specializate de terapie bazată pe imagini mentale pot ajuta la slăbirea acestor tipare vechi, reducând teama de eșec și modificând modul în care oamenii răspund la amintirile dureroase ani mai târziu. Concluziile au fost publicate în revista Frontiers in Psychology.

Experiențele dificile din copilărie, inclusiv critica, neglijarea sau reacțiile dure din partea adulților, pot afecta bunăstarea mentală și calitatea vieții la vârsta adultă.

Reacțiile părinților la greșelile unui copil pot contribui la formarea unor tipare emoționale și de gândire care persistă în timp. Un rezultat posibil este teama de eșec, înrădăcinată în credința că greșelile îl fac pe om să pară mai puțin valoros, scrie SciTechdaily.

Schimbarea unor tipare vechi

O echipă de la Laboratorul de Neuroștiințe Afective din cadrul Institutului de Psihologie al Universității SWPS (cu sediul în Poznań) și Laboratorul de Imagistică Cerebrală de la Institutul Nencki de Biologie Experimentală din Varșovia a studiat dacă psihoterapia bazată pe imagini mentale ar putea reduce, într-un mod durabil, efectul acestor amintiri negative asupra vieții de zi cu zi.

Studiul clinic controlat a inclus 180 de tineri adulți (cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani) care se confruntau cu teama de eșec. Pe parcursul unei perioade de două săptămâni, participanții au luat parte la patru ședințe de terapie axate pe amintiri dureroase din copilărie care implicau critici.

Un grup a beneficiat de tehnica de Expunere prin Imaginație, în care participanții au fost rugați să își amintească situații care le provocau frică sau anxietate (grupul de control activ).

Un al doilea grup a beneficiat de Rescrierea Scenariului Mental, o metodă concepută pentru a schimba povestea atașată unei amintiri. În această abordare, o persoană își amintește un eveniment dureros și apoi își imaginează un „apărător” (de exemplu, terapeutul) care intră în scenă pentru a-l înfrunta pe critic și pentru a sprijini copilul.

O scădere semnificativă a fricii de eșec

Un al treilea grup a folosit aceeași tehnică combinată cu o procedură de întârziere de 10 minute, menită să interfereze cu amprenta amintirii critice și să consolideze efectul intervenției.

Participanții au completat chestionare și au luat parte la interviuri. De asemenea, oamenii de știință le-au măsurat reacțiile fiziologice. Evaluările de monitorizare au avut loc la trei și la șase luni distanță.

Toate tehnicile bazate pe imagini mentale testate în studiu au produs o scădere semnificativă și de durată a temerii de eșec. Participanții au raportat, de asemenea, mai puțină tristețe și vinovăție. Reacțiile lor fiziologice la amintirile legate de critici s-au diminuat, de asemenea, ceea ce sugerează că nu mai răspundeau cu un stres intens atunci când se gândeau la situațiile dureroase. Îmbunătățirile au rămas stabile atât la evaluarea de trei luni, cât și la cea de șase luni.

Coautoarea studiului, Julia Bączek, psiholog la Laboratorul de Neuroștiințe Afective din cadrul Institutului de Psihologie al Universității SWPS, a declarat că rezultatele arată că emoțiile și starea de agitație legate de criticile din copilărie pot fi astfel reduse.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Războiul ca răspuns la frică: Planurile care au schimbat istoria Europei

Africa se rupe: Noi date dezvăluie că fracturarea continentului este mai avansată decât se credea

Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare

De ce mințim: între fantezie, frică și nevoia de a fi acceptați