A greșit Albert Einstein vreodată?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

A greșit Albert Einstein vreodată? Albert Einstein a revoluționat fizica prin teoria relativității, explicația efectului fotoelectric și predicția undelor gravitaționale. Numele său a devenit sinonim cu genialitatea, însă nici măcar unul dintre cei mai mari oameni de știință din istorie nu a fost lipsit de greșeli.

„Cu siguranță, Einstein s-a înșelat în multe privințe”, spune Nicolás Yunes, fizician teoretician la Universitatea Illinois Urbana-Champaign (SUA). Potrivit acestuia, lumea își amintește mai ales descoperirile corecte ale lui Einstein, deoarece acestea au schimbat radical modul în care înțelegem Universul.

A greșit Albert Einstein vreodată? Un exemplu celebru este chiar predicția undelor gravitaționale. În 1916, Einstein a arătat că obiectele masive aflate în accelerație pot produce ondulații în structura spațiu-timpului. Însă, împreună cu fizicianul Nathan Rosen, a ajuns ulterior la concluzia că aceste unde nu pot exista, deoarece ecuațiile sale produceau singularități, valori matematice infinite considerate imposibil de interpretat fizic.

Lucrarea trimisă spre publicare a fost analizată anonim de un specialist, care a descoperit că eroarea provenea din alegerea sistemului de coordonate. Einstein, deranjat de critică, și-a retras articolul, dar după ce greșeala i-a fost explicată de asistentul său, a corectat calculele și a publicat din nou studiul, ajungând la concluzia corectă: undele gravitaționale există. Acestea aveau să fie detectate experimental abia în 2015.

A greșit Albert Einstein vreodată? Iată situațiile în care savantul s-a înșelat!

Einstein a făcut o greșeală similară și în cazul găurilor negre. Analizând ecuațiile care descriu aceste obiecte cosmice, el a întâlnit din nou singularități matematice și a considerat că ele demonstrează imposibilitatea existenței găurilor negre.

John D. Norton, profesor de istoria și filosofia științei la Universitatea din Pittsburgh (SUA), explică faptul că Einstein a rămas sceptic față de existența găurilor negre, fiind convins că la orizontul de evenimente apare o singularitate reală. Astăzi, fizicienii consideră însă că orizontul de evenimente reprezintă doar limita dincolo de care nimic nu mai poate scăpa din câmpul gravitațional al unei găuri negre.

Poate cea mai cunoscută poziție greșită a lui Einstein a fost respingerea mecanicii cuantice, în special a fenomenului de inseparabilitate cuantică. Acesta presupune că două particule pot rămâne corelate indiferent de distanța dintre ele, astfel încât măsurarea uneia influențează instantaneu starea celeilalte.

Einstein considera că acest fenomen contrazice teoria relativității restrânse, deoarece părea să implice transmiterea instantanee a informației. Din acest motiv, el era convins că mecanica cuantică este incompletă și că trebuie să existe o teorie mai profundă care să explice realitatea, scrie Live Science.

Modul în care progresează știința

Abia în 1964, la aproape un deceniu după moartea lui Einstein, fizicianul John Bell a demonstrat teoretic că inseparabilitatea cuantică este un fenomen real, iar numeroase experimente ulterioare i-au confirmat existența.

Cu toate acestea, dezbaterea nu este complet încheiată. Fizicienii subliniază că mecanica cuantică și relativitatea generală rămân incompatibile în anumite situații extreme, precum interiorul găurilor negre. De aceea, este posibil ca ambele teorii să fie doar descrieri parțiale ale naturii și să fie necesară o nouă teorie care să le unifice.

Paradoxal, chiar și greșelile lui Einstein au contribuit la progresul științei, deoarece au deschis noi direcții de cercetare și au stimulat dezvoltarea unor idei care aveau să fie confirmate ulterior.

De altfel, Einstein însuși era conștient că nu este infailibil. Atunci când colaboratorul său Leopold Infeld i-a spus că este foarte atent la o carte pe care o scriau împreună, deoarece pe copertă urma să apară numele lui Einstein, celebrul fizician a răspuns zâmbind: „Există și lucrări greșite care poartă numele meu.”

Vă recomandăm să citiți și:

Ritualurile de lucru ale marilor scriitori: obiceiurile lui Hemingway, Hugo și Murakami

Povestea lui Chuck Norris, omul care a transformat disciplina în legendă

Ce înseamnă „din vremuri imemoriale”? Semnificația este mult mai precisă decât ai crede!

Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii