Următorul mare telescop spațial al NASA a părăsit Pământul, însă va mai dura ceva până când va începe să observe Universul. Ce urmează pentru Telescopul Spațial Roman?
Telescopul spațial Nancy Grace Roman a fost lansat în data de 30 august, la bordul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX. Astronomii așteaptă cu mare interes această misiune, deoarece Roman ar urma să descopere mii de exoplanete și să ofere informații importante despre misterele energiei întunecate și ale materiei întunecate, printre multe alte obiective științifice. Ce urmează pentru Telescopul Spațial Roman?
Cercetările propriu-zise vor începe abia peste câteva luni. Primul pas este ca Roman să ajungă la destinație. Telescopul, care are o lungime de 12,7 metri, nu va rămâne pe orbita Pământului. El se îndreaptă spre punctul Lagrange 2 (L2) al sistemului Soare-Pământ, aflat la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de planeta noastră, în direcția opusă Soarelui.
Există mai multe motive pentru alegerea punctului L2, unde se află și Telescopul Spațial James Webb al NASA, precum și sonda Euclid a Agenției Spațiale Europene. „În acest loc special din spațiu, forțele gravitaționale se echilibrează, menținând obiectele pe orbite stabile, cu foarte puțină intervenție”, au explicat oficialii NASA.
Forma cilindrică a lui Roman va contribui la blocarea luminii nedorite provenite de la Soare, Pământ și Lună, iar distanța mare față de planeta noastră va ajuta la menținerea instrumentelor la temperaturi scăzute. Stabilitatea termică a observatorului la L2 va permite, pentru o mare parte dintre datele colectate de Roman, o îmbunătățire de zece ori față de Hubble, potrivit NASA.
Pentru cei care își fac griji, telescoapele Roman și James Webb nu riscă să se ciocnească. Deși vor avea practic aceeași „adresă” cosmică, cele două telescoape nu vor ocupa același loc.
„La fel ca Webb, Roman va descrie o orbită largă în jurul punctului L2 propriu-zis, una mult mai mare decât orbita Lunii în jurul Pământului, iar cele două telescoape vor putea fi menținute cu ușurință la o distanță mare unul de celălalt”, a precizat NASA.
Roman va avea nevoie de aproximativ 30 de zile pentru a ajunge în L2 și pentru a se stabiliza pe orbita sa. După aceea va începe o nouă etapă pentru echipa misiunii: punerea în funcțiune a telescopului. Această perioadă, numită „commissioning”, presupune verificarea tuturor sistemelor și subsistemelor pentru a se asigura că funcționează corespunzător, inclusiv a instrumentelor științifice.
Roman dispune de două instrumente principale: Wide Field Instrument (WFI) și Coronagraph Instrument (CGI).
WFI este o cameră cu infraroșu de 300 de megapixeli, care le va permite oamenilor de știință să privească foarte departe în trecutul Universului. Observarea Universului în primele sale etape îi va ajuta pe cercetători să înțeleagă modul în care acesta s-a extins de-a lungul timpului și să obțină indicii despre felul în care ar putea evolua în viitor.
CGI este, în schimb, o demonstrație tehnologică menită să blocheze lumina provenită de la stelele îndepărtate. Astfel, Roman va putea detecta numeroase lumi extraterestre care până acum nu au putut fi observate.
„Va fi mult mai puternic decât orice alt coronograf lansat vreodată în spațiu, putând observa planete care sunt de aproape un miliard de ori mai puțin luminoase decât steaua lor”, au precizat oficialii NASA.
Potrivit Planetary Society, o organizație nonprofit, Roman ar trebui să fie pregătit să înceapă observațiile științifice la începutul anului 2027. Misiunea sa științifică este programată să dureze cinci ani, însă astronomii speră, fără îndoială, că telescopul va funcționa mult mai mult.
Există și motive pentru optimism. Telescopul Spațial Hubble, de exemplu, continuă să funcționeze și astăzi, la peste 36 de ani de la lansare.
Hubble reprezintă totuși un caz special, deoarece astronauții l-au reparat și modernizat în cadrul a cinci misiuni de service desfășurate între 1993 și 2009. Alte telescoape spațiale ale NASA au depășit însă cu mult durata de funcționare estimată chiar și fără astfel de intervenții. Observatorul de raze X Chandra, de exemplu, încă este operațional pe orbita Pământului, la peste 25 de ani de la lansare, în ciuda problemelor de finanțare cu care s-a confruntat între timp, notează Space.com.
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
Astronomii ar fi descoperit sursa unor ecouri bizare detectate în Univers
Sute de aminoacizi care nu au fost văzuți niciodată pe Pământ, descoperiți într-un singur meteorit
Astronauții viitorului și-ar putea „spăla” hainele folosind plasmă