Avertismentul lansat de cercetători: interacțiunea cu Inteligența Artificială ne robotizează

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Interacțiunea cu Inteligența Artificială ne robotizează. Știm că Inteligența Artificială (AI) transformă viața modernă în nenumărate moduri, influențând domenii precum cercetarea științifică și educația. Mai puțin clar este modul în care această tehnologie ne afectează în calitate de consumatori, pe măsură ce instrumentele AI sunt tot mai folosite în relațiile cu clienții, inclusiv în retail și în domeniul medical.

Interacțiunea cu Inteligența Artificială ne robotizează. Un nou studiu teoretic susține că interacțiunile frecvente cu sistemele AI de asistență pentru clienți ne-ar putea determina să adoptăm comportamente pe care acestea le pot procesa mai ușor, inclusiv să le imităm modul de comunicare.

Cercetătorii sugerează, oarecum ironic, că, pe măsură ce roboții conversaționali devin tot mai asemănători oamenilor și mai greu de deosebit de aceștia în conversațiile scrise, am putea ajunge să preluăm anumite caracteristici de-ale lor și să devenim mai puțin spontani și mai puțin individuali.

Interacțiunea cu Inteligența Artificială ne robotizează. Ce arată un studiu recent?

Echipa internațională din spatele cercetării teoretizează că interacțiunile repetate cu AI-ul ne-ar putea face mai „compatibili cu Inteligența Artificială”, determinându-ne să ne temperăm particularitățile, ciudățeniile și caracterul imprevizibil.

„Roboții sociali utilizați în serviciile pentru clienți sunt concepuți să imite gesturi, limbaj și semnale emoționale pentru a provoca reacții cognitive și emoționale din partea consumatorilor”, explică Inci Toral-Manson, cercetătoare în marketing la University of Birmingham (Anglia). Potrivit acesteia, interacțiunea creează o influență bidirecțională: roboții devin mai asemănători oamenilor, iar oamenii devin, la rândul lor, mai asemănători roboților.

Studiul este exclusiv teoretic, astfel că cercetătorii nu au urmărit persoane pe termen lung pentru a măsura efectele interacțiunilor cu AI. Modelul propus se bazează însă pe cercetări anterioare privind relațiile dintre oameni și roboți.

Ideea centrală este că AI-ul a ajuns suficient de avansat pentru a putea oferi servicii de asistență și purta conversații naturale. În plus, sistemele moderne se pot adapta la utilizatori, inclusiv prin memorarea informațiilor discutate anterior.

Această capacitate estompează granița dintre om și computer și poate face interacțiunea să pară mai degrabă una socială. Potrivit cercetătorilor, utilizatorul acționează, robotul răspunde, iar expunerea repetată poate determina persoana să interiorizeze treptat acest tipar, scrie ScienceAlert.

Care ar putea fi efectele pe viitor?

Cercetătorii consideră că procesul ar putea influența chiar și modul în care ne construim identitatea. Reacțiile primite de la oameni sunt adesea imprevizibile și imposibil de controlat, în timp ce răspunsurile AI-ului sunt bazate pe algoritmi și statistici și tind să confirme anumite tipare. În timp, oamenii ar putea ajunge să reproducă inconștient comportamentele pe care algoritmul le favorizează.

„Instinctul nostru de a imita îi poate determina pe oameni să preia comportamentele de comunicare ale roboților, devenind astfel mai asemănători cu aceștia”, spune Selcen Ozturkcan, cercetătoare la Linnaeus University (Suedia).

Cu alte cuvinte, AI-ul este conceput să funcționeze cât mai bine cu o versiune a noastră din care au fost eliminate asperitățile și imprevizibilitatea. Prin interacțiuni repetate, am putea ajunge să ne adaptăm inconștient pentru a obține răspunsuri mai bune și conversații mai eficiente.

Ipoteza trebuie verificată prin experimente, însă cercetătorii avertizează că serviciile mediate de AI ar putea, în timp, să restrângă gama de comportamente prin care oamenii se exprimă și se definesc.

De aceea, autorii consideră că este important să înțelegem modul în care interacționăm cu aceste tehnologii pe măsură ce roboții și AI-ul devin tot mai prezenți în serviciile pentru clienți. Companiile trebuie să folosească avantajele tehnologiei fără să piardă din vedere implicațiile etice.

Cercetarea a fost publicată în revista AI & Society.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată

Trei minute de sprint sunt mai eficiente decât 90 de minute de exerciții moderate, indică un studiu

Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare

De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?