Home » Știință » Oamenii sunt surprinzător de buni la prezicerea momentului în care vor muri, dar fac și o greșeală importantă

Oamenii sunt surprinzător de buni la prezicerea momentului în care vor muri, dar fac și o greșeală importantă

Publicat: 04.09.2026

Oamenii sunt surprinzător de buni la prezicerea momentului în care vor muri. Cât crezi că vei trăi? Răspunsul tău ar putea dezvălui mai multe despre viitorul tău decât ai crede.

Un studiu realizat în Japonia, care a urmărit adulți vârstnici timp de până la 28 de ani, sugerează că oamenii sunt surprinzător de buni la prezicerea momentului în care vor muri. Cei care se așteptau să trăiască mai mult au avut, în general, dreptate.

Există însă o tendință interesantă: mulți participanți și-au subestimat durata vieții. Dintre persoanele pentru care cercetătorii au putut stabili rezultatul, aproximativ 59% au trăit mai mult decât vârsta pe care o estimaseră.

Oamenii sunt surprinzător de buni la prezicerea momentului în care vor muri. Cât de preciși sunt, mai exact?

Echipa condusă de Shohei Okamoto, de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din Japanese Aging and Health Dynamics Study, un sondaj național realizat în rândul adulților cu vârsta de cel puțin 60 de ani.

În 1996, 2.447 de participanți au fost întrebați până la ce vârstă credeau că vor ajunge. Dintre aceștia, 393 au spus că nu știu, iar ceilalți au indicat vârste cuprinse între 63 și 120 de ani. În următoarele aproape trei decenii, 1.514 dintre cei care făcuseră o estimare au murit. Cercetătorii au putut compara predicțiile cu datele reale privind decesele în aproximativ 98% dintre cazuri.

Persoanele care se așteptau să mai trăiască mulți ani au avut, în general, o durată a vieții mai mare. Asocierea s-a menținut chiar și după luarea în calcul a vârstei, sexului, situației socioeconomice și a unor factori legați de sănătate.

Asta înseamnă că optimismul ne poate prelungi viața? Nu se poate spune acesta lucru. Studiul este observațional și, fiind disponibil momentan doar ca preprint, încă nu a fost evaluat de către alți cercetători. Rezultatele nu demonstrează că așteptările pozitive îi determină pe oameni să trăiască mai mult.

Este posibil ca participanții să fi avut informații despre propria sănătate, stil de viață sau istoric familial care le-au influențat atât estimările, cât și longevitatea. În plus, cercetătorii nu au putut lua în calcul toți factorii posibili.

Ce putem învăța din acest studiu?

Un reper frecvent întâlnit în răspunsuri a fost vârsta de 80 de ani. Mulți participanți au ales acest număr, apropiat de speranța medie de viață din Japonia la momentul studiului. Problema este că speranța de viață calculată la naștere nu reprezintă numărul de ani pe care îi mai are de trăit o persoană care a ajuns deja la 70 sau 80 de ani.

Estimarea longevității poate avea și consecințe financiare. „Subestimarea speranței de viață poate duce la economii insuficiente pentru pensie, în timp ce supraestimarea acesteia poate determina o frugalitate inutilă sau chiar sărăcie”, scriu cercetătorii, citați de ScienceAlert.

Studiul are însă limitări importante. Participanții și-au estimat longevitatea o singură dată, în 1996, iar cercetarea a inclus doar adulți vârstnici din Japonia. Prin urmare, rezultatele nu pot fi extrapolate automat la persoane mai tinere sau la populații din alte țări.

Cercetarea nu arată că putem trăi mai mult doar dacă ne așteptăm să trăim mai mult. Dar estimarea pe care o facem despre propria longevitate ar putea reflecta, conștient sau nu, ceea ce știm despre sănătatea și situația noastră.

Și, pentru majoritatea participanților, viitorul a fost mai lung decât se așteptau.

Studiul este disponibil pe platforma medRxiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au injectat, în premieră, mitocondrii din piciorul unei femei, în ochi

Oamenii de știință au decoperit substanța chimică din creier care ne ajută să rămânem motivați

Depresia ar putea afecta capacitatea creierului de a genera noi neuroni

De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Un mecanic italian explică la câți kilometri trebuie să schimbi uleiul de motor ca să nu afectezi turbina
Un mecanic italian explică la câți kilometri trebuie să schimbi uleiul de motor ca să nu afectezi turbina
Bananele care nu se mai înnegresc după ce sunt tăiate, așteptate în magazinele din Marea Britanie
Bananele care nu se mai înnegresc după ce sunt tăiate, așteptate în magazinele din Marea Britanie
Un compus produs de bacteriile intestinale ar putea accelera modificările asociate bolii Alzheimer
Un compus produs de bacteriile intestinale ar putea accelera modificările asociate bolii Alzheimer