Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire, arată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire a ficatului. Ficatul este unul dintre cele mai ocupate organe ale organismului. Elimină substanțe nocive, produce bilă, metabolizează proteine, carbohidrați și grăsimi și contribuie la funcționarea sistemului imunitar. Pe măsură ce îmbătrânim, celulele hepatice suferă modificări structurale importante, ceea ce crește riscul unor boli precum ficatul gras și inflamația hepatică, afecțiuni care, în timp, pot favoriza apariția cancerului hepatic.

Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire a ficatului. Un studiu recent a analizat metode prin care ficatul ar putea fi protejat de deteriorarea asociată îmbătrânirii. Cercetătorii au găsit un posibil răspuns nu într-un medicament nou, ci într-o moleculă prezentă în mod natural în citrice: hesperetina.

La șoarecii îmbătrâniți în mod natural, această flavonoidă a contribuit la întinerirea ficatului prin creșterea nivelului genei protectoare Cisd2. Împreună cu Hmgcs2 și Pparα, aceasta face parte dintr-un mecanism molecular care controlează îmbătrânirea ficatului.

Un compus din citrice inversează unele semne de îmbătrânire a ficatului. Ce face, mai exact?

Analiza activității genelor a arătat că tratamentul cu hesperetină a făcut ca ficatul îmbătrânit să semene din nou, la nivel molecular, cu unul mai tânăr, inversând aproximativ 24% dintre modificările activității genice asociate vârstei.

Pe măsură ce ficatul îmbătrânește, celulele sale suferă deteriorări ale mitocondriilor, stres la nivelul reticulului endoplasmatic și un nivel crescut de stres oxidativ. Aceste modificări pot contribui la apariția unor afecțiuni precum boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice și steatohepatita asociată disfuncției metabolice.

Cercetările anterioare au arătat că Cisd2 este o genă importantă pentru longevitate, contribuind la protejarea mitocondriilor și la menținerea echilibrului celular. La șoareci, reducerea acestei gene accelerează îmbătrânirea, în timp ce menținerea unor niveluri ridicate încetinește declinul asociat vârstei, scrie MedicalXpress.

Pentru a verifica efectele hesperetinei, cercetătorii au urmărit șoareci masculi în vârstă de 21 de luni timp de cinci luni. O parte dintre animale au primit o dietă îmbogățită cu hesperetină, iar celelalte au primit o dietă de control. Cercetătorii au analizat apoi activitatea a peste 10.000 de gene din ficat și au comparat animalele tinere cu cele îmbătrânite, tratate sau netratate.

Odată cu înaintarea în vârstă, nivelurile PPARα și CISD2 au scăzut, iar ficatul a devenit mai vulnerabil la stresul celular, la acumularea anormală de grăsime și la alte procese nocive. Hesperetina a declanșat însă o reacție moleculară care a contribuit la refacerea acestor mecanisme de protecție.

Molecula a stabilizat Hmgcs2, permițându-i să interacționeze cu Pparα. Complexul rezultat a stimulat celulele hepatice să producă mai multă proteină Cisd2, contribuind la repararea deteriorării asociate vârstei.

Cum poate fi aplicată descoperirea la oameni?

La șoarecii tratați, leziunile mitocondriilor și ale mecanismelor implicate în procesarea proteinelor s-au redus, iar markerii sanguini ai afectării hepatice s-au apropiat de valorile normale. De asemenea, au scăzut ficatul gras, inflamația și țesutul cicatricial.

Atunci când cercetătorii au eliminat Cisd2 din celulele hepatice, efectele hesperetinei au fost mult mai slabe, sugerând că această genă are un rol central în procesul de reparare.

Mecanismul pare să fie relevant și pentru oameni. Analiza țesutului hepatic sănătos provenit de la 80 de pacienți operați a arătat că nivelurile ambelor gene protectoare scad odată cu vârsta. Totodată, persoanele cu niveluri mai ridicate de PPARα aveau și niveluri mai mari de CISD2.

Asta nu înseamnă că un consum mai mare de citrice va preveni îmbătrânirea ficatului. Studiul nu demonstrează un asemenea efect. Cercetătorii consideră însă că potențialul hesperetinei ar putea contribui la dezvoltarea unor medicamente sau suplimente atent testate pentru tratarea bolilor hepatice asociate îmbătrânirii.

Studiul a fost publicat în revista npj Aging.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum se conservă un creier uman vechi de 10.000 de ani, în timp ce restul corpului se descompune?

Personalitatea ta nu este atât de stabilă pe cât crezi: Iată cum te schimbi pe măsură ce îmbătrânești

Două studii au dezvăluit că oamenii și șoarecii au ceva foarte important în comun

Sângerarea gingiilor ar putea fi un semn precoce al unei afecțiuni mult mai grave