Prima pagină Stiinta

2009, Anul International al ASTRONOMIEI

Catalin Beldea 12.15.2008 | ● Vizualizări: 138
2009, Anul International al ASTRONOMIEI     2009, Anul International al astronomiei, observator astronimic, planetariu, stele eclipsa + zoom
Galerie foto (2)

Ioana. Asa o cheama pe fiica mea de numai 3 ani. A primit prima luneta, pe care a folosit-o cu succes la amestecarea dumicatilor de paine in supica, la numai 2 ani. In urma cu cateva luni, a primit un laptop de jucarie. A strambat din nas si a spus ca „asta nu e laptop, ca nu e ca al lu’ Tati“. Copiii din 2008 sunt altfel.

Tin minte ca noi strangeam toamna castane din parc si ne jucam cu ele pana la prima zapada. Azi, copiii au o viteza in plus. Au la indemana telecomanda televizorului, au in buzunar telefonul mobil, au computer cu acces la internet, playere audio, cursuri prin teleconferinta – si ma opresc aici, pentru ca nu mi-am facut prea bine temele la „gadgeturi“! Ce vreau sa spun este ca ar fi pacat sa nu-i indrumam pe copii catre stiinta, ei fiind in contact cu tehnologia aproape continuu. Faceti-i sa constientizeze de mici locul si rolul lor pe Pamant si pe al Pamantului in Univers. Astronomia este cea mai veche stiinta si cea mai accesibila publicului larg. Uitati-va spre stele! Asa incepe studiul astronomiei.

Cu 400 de ani in urma, Galileo Galilei indrepta pentru prima data un instrument optic spre cer. De la el a inceput studiul astronomiei asa cum o cunoastem azi. Analizarea cerului prin luneta a insemnat o revolutie si un salt formidabil al cunoasterii. De la Galilei, viziunea noastra asupra lumii s-a schimbat aproape zilnic. Astazi, mii de telescoape aflate la sol sau in spatiu se „uita“ spre stele pe toate lungimile de unda ale luminii. Descoperirile ne uimesc si aproape ca nu exista jurnal de stiri fara noutati din spatiu. La 400 de ani de la geniala idee a lui Galileo, Uniunea Astronomica Internationala a propus declararea anului 2009 An International al Astronomiei. Se doreste astfel aducerea astronomiei din centrele de cercetare direct in strada. Direct in curtile scolilor, ale gradinitelor, ale institutiilor dedicate educarii copiilor si populatiei in general. Proiectul este de amploare mondiala. Deja exista 100 de state participante, care isi propun ca, timp de 1 an, sa popularizeze cea mai veche stiinta din lume, singura care a marcat inca de la inceputuri civilizatiile, de la chinezi la egipteni si de la mayasi la celti.

Cand mergem si unde gasim un observator astronomic?

Daca nu aveti propriul instrument optic (sau chiar daca aveti unul), va indrum spre cel mai apropiat observator ori planetariu din orasul vostru. Nu va duceti, insa, fara o minima cercetare prealabila. Consultati intai prognoza meteo din timpul zilei, pentru a va planifica vizita la observator pe cer senin. Unele observatoare sunt deschise si ziua, pentru studiul Soarelui. Nu ignorati faptul ca trebuie sa priviti cea mai apropiata stea printr-un instrument performant, cum au majoritatea institutiilor amintite. De asemenea, studiati pozitia Lunii la data la care va planificati vizita la observator. Mergeti cand Luna este in faza de prim patrar sau, in orice caz, inainte sa devina „plina“.Astfel, veti putea distinge craterele lunare, care cu siguranta va vor impresiona. Alt moment prielnic pentru observatii este acela cand sunteti nedumeriti de o „aparitie“ stranie pe cerul de seara. Daca vedeti o stea foarte stralucitoare sau alt obiect care va intriga, dati o fuga pana la observator. De cele mai multe ori, le veti vedea pe Venus si pe Jupiter de aproape. Nu va duceti cu idei preconcepute, cu asteptari foarte mari, cu impresia ca puteti distinge printr-un instrument optic ceea ce vedeti la televizor ca a pozat Telescopul Spatial Hubble. Acele imagini sunt prelucrate si compuse din zeci si sute de cadre separate. Cum gasiti cel mai apropiat observator public? Faceti ca mine. Dati un search pe Google. Stiind ca merg saptamana viitoare la Cluj, am intrat pe internet sa vad daca exista o asemenea institutie deschisa publicului. Am formulat enuntul „observator astronomic Cluj“. Primul site gasit de Google mi-a dat adresa si numarul de telefon ale Observatorului Cluj-Napoca. Am sunat si am aflat ca, o data pe saptamana, publicul poate veni sa observe stelele prin instrumente profesionale. Acelasi lucru il puteti face in cazul oricarui oras din tara. Aproape in fiecare resedinta de judet exista un observator sau un planetariu, iar oamenii care le administreaza sunt extrem de deschisi mai ales vizitelor organizate cu grupuri mari, aviz asadar scolilor si gradinitelor care vor sa isi includa in program si o lectie dedicata astronomiei. Dupa stiinta mea, in Bucuresti, Observatorul Amiral Vasile Urseanu este deschis zilnic, dar nu strica sa va faceti o programare accesand www.astro-urseanu.ro.

Ce vedem pe cer in 2009

Anul incepe cu o frumoasa conjunctie Jupiter-Mercur, la doar o palma deasupra orizontului, in seara zilei de 1 ianuarie, imediat dupa apusul Soarelui. Daca aveti drum prin Africa de Sud, la 26 ianuarie puteti asista la o eclipsa inelara de Soare. Venus ramane Luceafar de Seara pana la sfarsitul lui martie, stralucind puternic pe directia vest dupa asfintit. In aprilie, Mercur ii ia locul, dar, din cauza luminozitatii mai mici, va fi greu de observat. Primavara il aduce in prim-plan pe Saturn, iar vara il face prim-solist pe Jupiter. Saturn va fi foarte interesant de observat pentru ca, in majoritatea instrumentelor, ma refer la cele de dimensiuni mici, va aparea fara inele. Explicatia ineditului fapt este aceea ca Pamantul se afla foarte aproape de planul inelelor lui Saturn, unghiul de observatie tinzand astfel spre zero. Evenimentul astronomic al anului il reprezinta cu siguranta marea eclipsa totala de Soare din 22 iulie, care se anunta extrem de spectaculoasa, datorita duratei foarte mari. Luna va „inghiti“ Soarele pentru 6 minute si jumatate in punctul de maxim. Va fi cea mai lunga eclipsa totala a secolului si cu siguranta va merita observata. Daca va ganditi sa va duceti la mare intr-un loc exotic, dati Turcia pe China! Va propun plajele de langa Shanghai. Acolo va fi intuneric vreme de aproape 6 minute.



Ce va propunem pentru Anul Astronomiei 2009

In primul rand, am fi bucurosi sa auzim de la voi, prin intermediul site-ului www.descopera.ro, ca ati vizitat un observator sau un planetariu ori ca ati observat cerul fie si cu ochiul liber. Atunci cand nu va descurcati, apelati la noi. Scrieti-ne pe forum sau pe email! In al doilea rand, consideram acest text o scrisoare deschisa catre toate liceele, scolile si gradinitele din tara. Va indemnam pe dumneavoastra, dascalii, sa programati macar o data in acest an o vizita la observatorul astronomic din zona in care profesati. Nu in ultimul rand, le propun tuturor astronomilor profesionisti si amatori, afiliati oricarui club de astronomie sau oricarui observator din tara, sa isi programeze macar o sedinta de observatii in curtea unei gradinite, a unei scoli sau a unui liceu. Sunt sigur ca vor primi sprijin de la conducerile acestor institutii.

Q&A

Ce ar fi daca Pamantul s-ar opri in loc?
Adica ce s-ar intampla daca Terra ar inceta sa se mai miste in jurul Soarelui? Cum ar fi sa intalnim pe orbita un obstacol care sa taie elanul cu care ne invartim de aproape 5 miliarde de ani? Ar fi sfarsitul lumii, este clar acest lucru. In primul rand, energia generata de miscarea cu 29,5 km/secunda in jurul Soarelui s-ar transforma brusc in caldura, incingand globul pamantesc in asa masura, incat toate vietatile ar disparea intr-o clipita. Sa zicem ca totusi am supravietui. Ce ni s-ar pregati in continuare? Ei bine, ar urma sa cadem accelerat pe Soare. Initial, desi uriasa, forta de gravitatie a stelei noastre ar urni greu Pamantul, astfel ca, in primele momente, am calatori spre ea cu doar cativa milimetri pe secunda. Intr-un final, insa, dupa 65 de zile de cadere, Terra ar fi inghitita de astrul zilei, coborand pe suprafata acestuia cu o viteza de peste 600 km/secunda! Cel mai mult i-ar trebui lui Pluto sa „cada“ pe Soare: 44 de ani. Daca Luna s-ar opri in loc, ar avea nevoie de doar 5 zile ca sa se prabuseasca pe Pamant. Indiferent unde ar cadea, impactul ar fi apocaliptic.

Poate fi mai cald la Polul Nord?
Stie el, Mos Craciun, de ce si-a facut casa tocmai la Polul Nord. Desi temperaturile sunt sensibil mai scazute decat oriunde pe Terra, obiectele asezate vertical la Polul Nord sau la Polul Sud sunt incalzite de razele Soarelui cu mai multa putere decat in orice alt loc de pe glob. Aici, la poli, pantele abrupte de gheata se topesc mai repede, iar pielea fetei se bronzeaza, de asemenea, mai iute. In acelasi timp, obiectele care stau pe orizontala sunt mult mai slab incalzite decat in restul planetei. Solul de aici este vesnic inghetat. Care ar fi explicatia acestei actiuni stranii a razelor solare? O lege a fizicii spune ca actiunea lor e cu atat mai mare cu cat cad sub un unghi mai apropiat de 90 de grade. La poli, indiferent de ziua din an, Soarele nu se ridica prea mult pe cer si, foarte interesant, ramane, pe parcursul intregii zile, la aceeasi inaltime fata de orizont, incalzind, practic, obiectele din acelasi unghi (aproape 90 de grade).

Sky Facts

  • Pe 29 decembrie, la ora 17 fix, programati-va o iesire in parc sau mergeti intr-un spatiu deschis, cu vedere spre cerul de vest pana la orizont. Aveti nevoie de cer senin macar in zona in care abia a apus Soarele. Vi se va oferi o priveliste minunata. La o palma si jumatate deasupra orizontului, se zareste secera foarte subtire a Lunii. Imediat in dreapta, steluta mai stralucitoare este Jupiter, iar cea din partea de jos, abia vizibila, este Mercur. In stanga celor 3 astri, ceva mai sus pe cer, vegheaza Luceafarul de seara, Venus. In timp ce Jupiter si Mercur se vor topi incet in asfintit, Venus va ramane seara de seara pe cerul de vest, stralucind in ianuarie din ce in ce mai sus.
  • Inca din decembrie, Saturn rasare in constelatia Leu, la ora 11 seara. Cel mai bine il veti observa spre sfarsitul lui ianuarie, cand se va apropia de Pamant suficient de mult pentru a i se putea sesiza cu usurinta, prin telescop, discul. Din pacate, unghiul din care veti vedea inelele este aproape nul, asa ca va va trebui un telescop mare pentru a le putea distinge.
  • Atentie! Cad stele! Este vorba de „stele cazatoare“, cum li se spune pe la noi, sau de meteori, cum obisnuiesc astronomii sa numeasca darele luminoase care se isca din cand in cand pe cer. De fapt sunt bolovani sau pietre ceva mai voluminoase care se aprind in atmosfera, arzand pana la ultimul gram de materie. Daca ramane ceva in urma frecarii, resturile cad pe Pamant si devin meteoriti. Prima „ploaie de stele“ din decembrie se produce in noaptea de 13-14 si poarta denumirea de Geminide. In dimineata zilei de22 decembrie puteti admira Ursidele, un curent meteoric ceva mai slab ca numar de meteori pe ora decat Geminidele. La 3 ianuarie, cu o zi inainte ca Pamantul sa se afle la cea mai mica distanta de Soare, fara legatura cu acest fapt, apare curentul meteoric Quadrantide.
  • Pentru fanatici sau pentru cei care va veti afla din intamplare in Indonezia sau pe un vapor in Oceanul Indian, exista sansa sa vedeti eclipsa inelara de Soare din 26 ianuarie. Va asteptam cu imagini!

Craciun fericit si un an nou cu cer senin,
Catalin Beldea