Prima pagină Stiinta

Mirajul si tragedia drogurilor: de la placere la durere

Cecilia Stroe | 05.21.2010 | ● Vizualizări: 67700
Mirajul si tragedia drogurilor: de la placere la durere     drog, droguri, efectul drogurilor, sanatare, placere, durere, halucinatii, marijuana, cocaina, heroina, ecstasy + zoom
Galerie foto (13)

Cum actioneaza de fapt drogurile? Pe langa faptul ca dau dependenta, care sunt exact consecintele lor asupra organismului uman? Si e adevarat ca distrug iremediabil neuronii? Iata cum functioneaza si unde te poate duce cautarea placerii artificiale.

Toate drogurile din lume
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sunt substantepsihoactive toate cele care, atunci cand sunt consumate, suntcapabile sa modifice echilibrul psiho-fizic al unuiindivid. Aceste substante actioneaza in creier asupramecanismelor care in mod normal regleaza comportamentul, gandireasi motivatia. "Sunt cinci substante naturale mari si late din careprovin toate celelalte:

  1. alcoolul,
  2. cocaina,
  3. morfina/heroina,
  4. cannabisul
  5. si nicotina" a explicat intr-un articol aparut in revistaitaliana Focus, profesorul Gian Luigi Gessa, specialist inneuro-psiho-farmacologie si profesor la Universitatea Cagliari.Prin urmare, toate celelalte droguri, numite si droguri de sinteza(sau de autor), se limiteaza la imitarea efectelor sicaracteristicilor acestora. Asa sunt de exemplu benzodiazepinele,utilizate in anumite medicamente antidepresive: imita actiuneaalcoolului asupra creierului fara a produce si efectele pe careabuzul de alcool le exercita asupra ficatului.



Drogati sisatisfacuti
"Toate substantele psihoactive actioneaza la nivel cerebralservindu-se de complicatul mecanism al placerii, care regleazaactivitati precum aceea de a manca sau a face sex. Numaica placerea, atunci cand devine un scop in sine, obsesiva, nu facebine, si de aceea natura a ales s-o regleze printr-un circuit decontrol", a precizat specialistul. Cand comportamentul careprovoaca placere este repetat, nivelurile de satisfactie sediminueaza: dupa patru portii, chiar si mancarea noastra favoritadevine indigesta; ceea ce nu se intampla insa si cu substantelepsihotrope, pentru care dorinta (o stiu bine alcoolicii sifumatorii) nu se diminueaza niciodata. Si sfarseste prin a deveni obsesie sidependenta.


Un drog ca oricarealtul
Creierul nostru produce "droguri" indispensabile functionarii lui:cand ii furnizam altele diferite de cele naturale, ilscurt-circuitam. "Dependenta de substante psihoactive este o boalaneurologica in toata puterea cuvantului, la fel ca Parkinson sauAlzheimer, care afecteaza sistemul motivational al creierului",considera Gessa. Drogurile reusesc sa se substituie anumitorsubstante chimice produse in mod natural de organismul uman,asa-numitele substante endogene, indispensabile pentru reglareamecanismelor de supravietuire precum alimentatia sau reproducerea;intr-un creier sanatos, perceptia obiectului dorintei - fie caacesta este o farfurie de mancare sau un potential partener de sex-, activeaza o secventa specifica, reglata tocmai de acestesubstante endogene.






Mai vreauodata!
Drogurile exogene, adica cele introduse artificial in organism, facacest proces sa se blocheze: placerea derivata din consumul loreste mult mai intensa fata de cea produsa de in mod normal deorganism, astfel incat aceasta din urma este perceputa dreptneglijabila. De exemplu, se spune ca senzatiile produse de heroinapot sa fie mult mai intense decat un orgasm, nu-i astfel de mirareca reusesc sa se substituie dorintei sexuale. Nici ceilalti stimulifiziologici precum foamea sau setea nu mai sunt receptionati,singura necesitate devenind drogul. Iar creierul invata rapid saaprecieze - si sa prefere -, acest soi de "scurtaturi" pe traseulobtinerii placerii.

Intre drogurile exogene si cele endogene exista o corespondentaprecisa:

  • marijuana se substituie anandamidei, un neurotransmitatorimplicat in mecanismele de reglare a apetitului, a memorie,reproducerii si proliferarii celulare (aflata la baza dezvoltariitumorelor).
  • cocaina se substituie dopaminei, neurotransmitator implicat inprocesele de geneza si adminsitrare a miscarii si dispozitiei.
  • heroina se susbtituie enodorfinelor, implicate inprocese de administrare a durerii (ii ridica pragul),comportamentului, invatarii, emotiilor si somnului
  • alcoolul se substituie acidului gamaaminobutiric, principalulacid inhibitor al sistemului nervos centra;, care detine un rolcheie in transmisia stimulilor la neuroni si este directresponsabil de reglarea tonusului muscular.
  • ecstasy-ul "pompeaza" serotonina si blocheaza dopamina; efectulcombinat duce de la o senzatie de forta fara margini la o prabusirecerebrala, cu stari de anxietate, depresie si incapacitatea de amai procesa informatii senzoriale.


Marijuana
De la euforie la panica, de la o stare de bine la anxietate: abuzulde cannabis produce mai multe daune decat cred unii. Si cusiguranta mai multe decat tutunul. Principiul activ continut decannabis poate induce o senzatie de relaxare si de amplificare aperceptiei.

  • Efecte pe termen scurt: utilizarea ocazionalaa unor doze mici produce dereglari de atentie si coordonaremotorie, si modifica modul in care creierul elaboreazainformatiile.
  • Efecte pe termen lung: abuzul duce la dereglari fizice (infectiirespiratorii frecvente, accelerarea bataii cardiace) si psihice(dereglari de memorie, dificultati de invatare, anxietate, atacuride panica).
  • Marijuana este un amestec de frunze, seminte, radacini si floride cannabis sativa: este drogul cel mai utilizat in Europa siStatele Unite. Din rasina acestei plante se extrage hasisul.Principiul activ al marijuanei si hasisului este THC: fumat, trecerapid din plamani in restul organismului, ajungand inclusiv lacreier, prin fluxul sanguin.
  • THC-ul se leaga de neuroni specifici numiti canabinoizi, careregleaza miscarea, coordonarea motorie, memoria si functiilecognitive complexe.

La fel ca majoritatea drogurilor, atunci cand intra "incircuit", produce o stare de euforie si de bine intrucat stimuleazao descarcare de dopamina. Trecuta starea de euforie, se potmanifesta stari de anxietate, frica, neincredere fata de cei dinjur si panica. De asemenea, THC-ul se leaga si de alti receptoricare regleaza coordonarea motorie, echilibrul, postura simiscarea.




Nu-mi aducaminte
Utilizarea regulata de hasis sau marijuana accelereaza distrugereaneuronilor din hipocamp, aria cerebrala responsabila cu memoria petermen scurt, accelerand ceea ce survine in procesul normal deimbatranire (la fel ca persoanele in varsta, drogatii ajung sa-siaminteasca numai ceea ce s-a intamplat cu mult timp inainte, dar nusi ce-au mancat ieri).




Mai rau catutunul
Efectele unui asa-numit "joint" dureaza intre 2 si 3ore: imediat dupa inhalarea fumului, inima isi accelereazabataile de cele 70/80 normale la 100/130 si chiar mai mult, ochiise inrosesc din cauza dilatarii vaselor sanguine, iar cailerespiratorii se relaxeaza. Pe langa efectele neurologice, fumatulmarijuanei provoaca organismului mult mai multe daune decatconsumul de tutun: clasicelor simptome corelate inhalarii fumuluiin general (iritarea gatului, tusea, sensibilitatea la bolirespiratorii si infectii pulmonare), li se asociaza si o crestere ariscului de cancer la plamani, intrucat fumul de marijuana continecu intre 50 si 70% mai multe hidrocarburi cancerigene decat cel detutun.




Cocaina
Cocaina este unul dintre cele mai vechi droguri cunoscute de om.Este extrasa din planta de coca (Erythroxylon) incepand dela mijlocul secolului XIX, dar consumul ei este mult mai stravechi:se stie ca amerindienii din Perù si Bolivia mestecau frunze de cocapentru a uita de foame si de oboseala deja in urma cu 1.000 de ani.

  • Cocaina ajunge in strada in diferite mix-uri cu alte substantemai mult sau mai putin toxice. Probleme cardiace, halucinatii,accident vascular cerebral, sunt doar cateva dintre problemele pecare le risca un cocainoman.
  • Efecte pe termen scurt: neliniste,iritabilitate, anxietate, constrictia vaselor sanguine, crestereatemperaturii corporale, a tensiunii arteriale si a ritmuluicardiac.
  • Efecte pe termen lung: paranoia, agresivitate;ulceratii ale mucoaselor nazale; depresie cronica.


Cocaina este consumata sub doua forme chimice: de clorhidrat,clasica pulbere alba de inhalat sau injectat in vena dupa ce a fostdizolvata in apa, si asa-numita "freebase", mai cunoscuta subnumele de "crack", care este fumata. Cocaina actioneaza in moddirect asupra nucleului accumbens, una dintre zonele creieruluiasociate mecanismelor placerii. Sex, mancare, bautura, si de altfelorice poate crea o senzatie de bine amplifica activitatea inaceasta zona si declanseaza o super productie de dopamina. Drogulface sa se produca o acumulare de dopamina in sinapse, care setraduce printr-o stimulare continua a neuronilor targetati sisuccesiva euforie manifestata de consumatorii acesteisubstante.


Adiofoame!
Abuzul, si in unele cazuri, chiar si o singura utilizare,produce dependenta si toleranta; pentru a obtine acelasi nivel alplacerii resimtite anterior trebuie marita doza. Imediatdupa administrarea dozei, consumatorul se simte plin de energie,atent, vigilent. Senzatiile vizuale, auditive si tactile suntamplificate, foamea, somnul si oboseala dispar. In functie demodalitatile administrarii, efectele dureaza pana la 30 minute:daca este fumata produce efecte mai intense, dar de o durata maiscurta fata de cele generate de inhalare. Cand consumul de cocainaeste combinat cu cel de alcool, substanta se transforma, devenindsi mai neurotoxica.




Audvoci…
Foarte rapid, "trasul pe nas" provoaca vasoconstrictie, crestereatensiunii arteriale si a ritmului cardiac, febra. Acestor simptomeli se pot asocia stari de vertij, spasme musculare si halucinatiiauditive. Toate acestea, pe termen lung, le provoaca cocainomanilorserioase probleme cardiace, care pot culmina cu un infarct sau unaccident vascular cerebral. Si chiar si-atunci canddrogatul supravietuieste, tot va ramane cu daune ireversibile alemucoaselor nazale, hemoragii continue si pierderea completa amirosului. Ingerarea drogului sfarseste prin a deterioraserios si aparatul gastro-intestinal, provocand dureri abdominale,greata si in cazurile cele mai grave, cangrena (descompunereatesuturilor) intestinului. Pentru a reduce preturile si a mentineprofiturile ridicate, solutia cea mai eficienta pentru carteluriledrogurilor este aceea de a "boteza" cocaina. Aceasta operatiunepermite maximixarea profiturilor oferind sub aceeasi "marca" otipologie de produse pentru toate buzunarele. Evident ca dozelevandute la preturi "populare" contin un procent de cocaina foartescazut (uneori chiar mai mic de 10 %).


Cum sa te faci pulbere
Contrafacerea, botezul substantei are loc chiar la sursa. PotrivitDEA, agentia americana de combatere a traficului de stupefiante,producatorii columbieni amesteca cocaina pura cu procente variabiledintr-un medicament utilizat in tratamentul cancerului de colon sauca antiparazitar veterinar: levamizolul. Unele capturi de droguriau evidentiat un raport de 1/5: din 100 grame de produs engros,asadar doar 80 de grame sunt cocaina.

Ingerarea de cocaina botezata cu levamizol poate produceagranulocitoza, o boala a sangelui, reducand dramatic globulelealbe pana la inhibarea capacitatii organismului de a lupta cuinfectiile. Apoi, cocaina vanduta de traficanti la colt de stradaeste adeseori ulterior diluata cu substante precum amidonul deporumb, zahar, si mai rar cu bicarbonat, talc sau cafeina. Incocaina de strada mai pot fi prezente procaina, lidocaina sau alteanestezice locale, care simuleaza anumite caracteristici alecocainei precum efectul de anestezie asupra limbii. De asemenea,cocaina poate fi amestecata si cu alte droguri, heroina sauamfetaminele.


Heroina
Unicul gand al heroinomanului este pentru doza, de cand se trezestesi pana cand o obtine, abandonandu-se apoi unei stari de abrutizarecatatonica. Intre primul si al doilea moment, heroinomanul nu se vaopri de la nimic pentru a obtine obiectul dorintei.

  • Heroina este un derivat al morfinei, principal component alopiului.
  • Efecte pe termen scurt: dificultatirespiratorii, confuzie, greata si stare de voma, tolerabilitate adurerii, avort spontan.
  • Efecte pe termen lung: dependenta,sensibilitate la infectii (SIDA, hepatite), infectii bacteriene,abcese, probleme cardiace.

Nici heroina din comertul stradal nu estepura, ci "botezata" cu cele mai variate substante:zahar, lapte praf, amidon, si chiar stricnina si alte otravuri.Acesta este de altfel si primul risc corelat utilizarii ei:cumparatorii nu au de unde sa stie gradul de puritate si deciefectiva "putere" a drogului, ba nici continutul real alsubstantelor cu care este indoita. Heroina poate fi injectata,inhalata, aspirata sau fumata, iar dependenta si toleranta survineatat de rapid incat heroinomanul trebuie sa-si procure o noua dozasi de 4 ori pe zi.

Efectele cele mai intense si rapide survin prin injectarea in vena:ajung 7-8 secunde pentru ca substanta sa ajunga la creier, unde setransforma in morfina si se leaga de receptorii pentru opioziconcentrati in zonele nucleului accumbens si cortex (circuitulrecompensei). Opiaceele, si in mod deosebit heroina, altereazarapid functionarea sistemului limbic, care controleaza emotiile,intensificand senzatiile de placere: imediat dupa administrareadozei, vine si asa-numitul "rush", valul de senzatii placute,insotit apoi de cele de ingreunare a extremitatilor, uscaciuneagurii, greata, voma si mancarimi. Rush-ul este urmat de ore detoropeala, somnolenta: functiile mentale se incetinesc si bataiacardiaca si respiratia se accelereaza, putand uneori sa provoacechiar decesul.

Heroina a fost sintetizata ca si calmant pentru tuse in 897 dechimistul german Felix Hoffmann de la Bayer, la doar 11 zile dupace inventase aspirina. Timp de o perioada scurta, proprietatilesedative asupra centrului respiratiei (aceleasi care provoaca simoartea in urma unei overdose) au fost in mod eronat considerate oconsecinta pozitiva a compusului, si astfel s-au raspandit pe piatadiferite preparate farmaceutice pa baza de heroina. Heroinomania adevenit rapid o urgenta sanitara: pe la 1905, orasul New Yorkconsuma circa 2 tone de heroina pe an. Autoritatile din Europa siStatele Unite au interzis producerea, importul si consumul deheroina in 1925.


Abstinentaad-hoc
Caracteristica heroinei este faptul ca da dependenta chiar si dupadoua sau trei utilizari: organismul, obisnuindu-se cu drogul, arenevoie de tot mai mult. Daca adminstrarea este intrerupta brusc, indoar cateva ore se manifesta simptomele sevrajului: neliniste,dureri in oase si muschi, insomnie, diaree. Acestea isi au varfuldupa 24-28 de ore si incep sa se diminueze in intensitate dupa osaptamana. Unii toxico-depenedenti isi provoaca deliberat crize deabstinenta pentru ca dupa aceea sa poata simti din nou euforia dela inceput. Consumul cronic de heroina pe cale endovenoasa provoacadistrugerea venelor, infectii bacteriene in vasele sanguine sivalvele inimii, abcese, boli hepatice si renale. Alte dauneserioase pot fi induse si de substantele cu care heroina esteindoita: nedizolvandu-se usor in organism, ele pot obstructionavasele sanguine care transporta sangele la ficat, rinichi sicreier. Apoi, exista si riscurile corelate utilizarii de siringi siace: HIV, hepatita B si C.


Alcoolul
Agresiv, violent, prada unor bruste schimbari ale starii de spiritsi crize de furie, alcoolicul este si el un adevarat dependent dedrog.

Bauturile alcoolice: unii nu vor sa leconsidere droguri, dar abuzul are efecte similare, pornind de ladependenta. Dependenta este dificila si greu de depasit, iaralcoolismul este sursa de serioase afectiuni fizice.
Alcoolul in mod obisnuit prezent in bauturile alcoolice esteetanolul. Este o molecula usor solubila in apa si cu dimensiunireduse, ca atare penetreaza rapid in fluxul sanguin si din el intot organismul. Pana in urma cu cativa ani se credea ca poatedistruge neuronii. Un studiu din 2004, realizat de Roberta J.Pentney, o cercetatoare de la Universitatea New York, a demostratca etanolul, desi nu elimina fizic celulele cerebrale ale unuiadult, le poate compromite iremediabil functionalitatea mai ales inzonele legate de invatare si coordonarea motorie. Alcoolul priinurmare, imbatraneste creierul in toata puterea cuvantului.



20% din alcoolul ingerat este absorbit imediat, fara a fi nevoie dedigestie, de stomac si de primul tract al intestinului, si de aicitrece direct in sange: iata de ce pe stomacul gol efgectelealcoolului se manifesta mai rapid si intr-un mod mai intens. Dupacirca 10 minute, moleculele de etanol ajung in ficat, inima,rinichi si creier, unde declanseaza efectele cele mai vizibile. Increier, alcoolul actioneaza asupra neuronilor: dezagregand mambranaplasmatica, reduce functia celulara.


Barbatilor le face rau,femeilor si mai si
Capacitatea de a absorbi alcoolul variaza in functie de greutateacorporala si de sex: femeile dispun de un numar mai mic de enzimecapabile sa metabolizeze bauturile alcoolice, care intra prinurmare in circuit in cantitati mai mari. Ciclul hormonalinfluenteaza si el capacitatea organismului de a metabolizaalcoolul, iar lucrurile sunt si mai grave pe parcursul uneisarcini: moleculele de alcool sunt de dimensiuni atat de reduseincat reusesc sa treaca cu usurinta filtrul placentar si sa ajungala fat, putand provoca daune cerebrale copilului.


Sedativ pentru…viata
In doze mici, etanolul actioneaza precum un sedativ: stimuleaza uninhibitor al sistemului nervos central si induce o stare de bunadispozitie. Daca bautorul nu se opreste la timp, impulsurilenervoase se diminueaza prea tare, se pierde luciditatea, iarmiscarile devin dezordonate. In doze mari, poate de-a dreptul blocareceptorii unui alt neurotransmitator a carui sarcina este aceea dea favoriza comunicarea intre celule, iar cand aceasta comunicareeste intrerupta se declanseaza efectele tipice ale betiei: excesulde alcool in circulatie provoaca o reducere a functionalitatii intoate organele de simt, campul vizual se reduce, se diminueazacapacitatea de a evalua sunetele si judecata si este compromisechilibrul psihomotoriu.



Abuzul si obisnuimta pot duce la asa-numita dementa alcoolica,caracterizata de fluctuatii ale dispozitiei, pierderea memoriei sia capacitatilor cognitive normale; este "vina" intestinului, caresub efectele alcoolului nu mai poate asimila vitamina B1, esentialapentru functionarea sistemului nervos. Apoi sunt si daunele produseficatului, al doilea organ cel mai afectat de abuzul de alcool: peparcursul digestiei, aceasta substanta se scindeaza in acid aceticsi acetilaldehida, care este toxica si distruge aparatul hepatic.In cazurile cele mai grave se ajunge la ciroza: celulele ficatului,distruse, se atrofiaza si organismul nu mai este capabil sa leregenereze.


Ecstasy
Dereglarile de comportament si dezinteresul pentru sex sunt primeleefecte ale acestei substante, care pare special conceputa pentru adevora toata energia celui care-o foloseste. Pana la a-l omori deoboseala daca nu se opreste la timp.

Ecstasy-ul a cunoscut o perioada de glorie in anii '70-'80 cand,utilizat in psihiatrie, era considerat "penicilinasufletului", intrucat parea ca-i ajuta pe pacientisa-si inteleaga mai bine problemele. Studiul efectelor acestui droga infirmat insa rapid aceste virtuti, si in 1985 a fost interzis.Astazi pastilele de ecstasy sunt consumate in principal indiscoteci si in cadrul asa-numitelor "rave party", adeseoricombinate cu bauturi alcoolice, usurinta adminstrarii (fara siringisi fara inhalare) reducand dramatic varsta potentialilorconsumatori (este considerata in prezent a fi in jurul a 11-12ani).
Nu este inca clar daca aceasta substanta da dependenta, dar unstudiu a evidentiat la 43% din tinerii consumatori toate simptomele"craving"-ului: pierderea poftei de mancare, oboseala, depresia sidificultatea de concentrare, urmate de dorinta compulsiva cupierderea controlului si trecerea la actiune.



Ecstasy altereaza activitatea anumitor neurotransmitatori: in moddeosebit potenteaza descarcarea de serotonina si reduce productiade dopamina. Nivelul de serotonina este determinant in reglareadispozitiei si a comportamentului: iata de ce consumul de ecstasyprovoaca comportamente agresive, care pot dura timp de mai multezile. Primele efecte sunt insa fara doar si poate placute:stimulare mentala, caldura, stare de bine, deschidere fata deceilalti si o diminuare a anxietatii. Este consecinta directa amanipularii circuitului dopaminei si mecanismelor placerii.Proprietatile sale stimulante de exemplu, ii permit consumatoruluisa danseze neintrerupt ore in sir fara sa simta nici urma deoboseala, doar ca in cele din urma se va prabusi pe neasteptate.Dupa care vine partea mai putin placuta: vertijul, anxietatea,indiferenta si depresia, care se pot manifesta si la distanta decateva zile dupa consum. Asadar, chiar daca nu-ti "prajeste"neuronii in adevaratul sens al cuvantului, pe termen lung, acestdrog iti compromite facultatile mentale.


Aparent indestructibil

Proprietatile stimulante ale ecstasy-ului il fac pe consumator sadesfasoare o activitate fizica intensa pentru perioade lungi detimp; oboseala nu este perceputa, si acest lucru face sa creascatemperatura corporala, provoaca deschidratare si daune muschilor sirinichilor, si in cazurile cele mai grave, infarct. Ecstasy intrain fluxul sanguin foarte rapid, dar odata ajuns in corp,interfereaza cu capacitatea organismului de a-i metabolizacomponentele toxice. De aceea dozele succesive pot provoca ocrestere mare a tensiunii sanguine, distrugand in ultima instantaintreg aparatul cardiovascular.

*

CITESTE SI: