Prima pagină Stiinta

Misterioasele bucle ale evolutiei

Cecilia Stroe 06.20.2007 | ● Vizualizări: 544
Misterioasele bucle ale evolutiei     Misterioasele bucle ale evolutiei + zoom
Galerie foto (1)

Pilozitatea reprezinta pentru om doar o inutila anexa a pielii, spun antropologii. Este insa uimitor cat de multe lucruri pot afla oamenii de stiinta despre o persoana prin simpla analiza a unui fir de par.

In mitologie, refe­ri­rile la par ca la un simbol al fortei, fer­tilitatii si virilitatii sunt nenuma­rate, facand parte dintr-un soi de me­mo­rie mitico-istorica a intregii umanitati. Desi nu mai crede nimeni, precum grecii in Antichitate, ca sufle­tul este co­ne­c­tat la trup prin interme­diul pa­ru­lui, in zilele noastre podoaba capi­lara isi conserva profunda valoare sim­­bo­lica si reprezinta un mijloc de comu­nicare a unor mesaje sociale complexe.

Codul spart

Prima vopsea sintetica pentru par a fost creata in 1907, iar parul a inceput sa fie analizat stiintific abia in ultimii 50 de ani. In momentul de fata, numeroase companii de cosme­tice dispun de propriile laboratoare de cercetare, unde specialistii studiaza nu doar relatia dintre proprietatile fizice, structura firului de par si felul in care aceasta reactioneaza la chimi­calele folosite in cosmetice, dar si aspectele psihologice legate de nevoia omului de a arata bine. Sa­van­tii cultiva foliculi de par in vitro inca de la inceputul anilor ‘90 si, cu ajutorul tehnologiilor inalte si al geneticii, pot decodifica acum ampren­­ta biochimica a firului de par, furni­zand informatii valoroase, capabi­le sa solutioneze probleme medicale sau sa constituie probe in dosarele de medi­cina legala. Este cazul testului dezvol­tat anul trecut de catre Friedrich Würst la Univer­sitatea din Basel, test care dez­va­luie, prin simpla analiza a unui fir de par, toate datele legate de consumul de alcool al unei persoane.

Cicluri si faze

Precum cimpanzeii, oamenii au pe trup in jur de 5 milioane de fire de par, dar, spre deosebire de blana celor dintai, care are rol termore­gla­tor, firele noastre de par sunt mai scurte si mai fine. Pe capul unui om obisnuit cresc, cu circa 0,4 milimetri pe zi, intre 100.000 si 150.000 de fire de par. Asa­dar, in medie, in fiecare zi ni se aduna pe cap cam 50 de metri de par, ceea ce inseam­na 1,5 kilometri pe luna si 18 kilometri pe an. Parul are in componenta, in prin­ci­pal, o proteina numita keratina, care se gaseste si in compozitia unghii­lor, a ghearelor, a copitelor si a pe­nelor. Lega­turile chimice din aceasta prote­i­na sunt cele care confera parului elas­ti­­ci­ta­t­e si forta, astfel incat un singur fir de par uman poate sustine o greuta­te de 100 de grame, iar o suvita for­ma­ta din 100 de fire – una de peste 10 kilo­gra­me. Activitatea fiziologica a firului de par presupune un ciclu de viata compus din trei faze.

La fel ca omul, parul se naste, creste, moare si este inlocuit. Faza cea mai de durata, numita anagena (de crestere), acopera perioada cand firul este produs continuu de catre foliculii parului, in­gro­pati adanc in grasimea scalpului: la o femeie cu parul lung pana la umeri, aceasta faza dureaza intre trei si cinci ani, in timp ce la barbati media este de 2-4 ani. Urmare a unui semnal hormonal sau chimic, foliculul intra apoi intr-o perioada de „odihna“, faza catagena, cand celulele nu se mai reproduc, iar firul de par nici nu cade, dar nici nu mai creste. In ultima perioada de viata – faza telogena –, cortexul (radacina) impinge firul de par in afara in mod treptat.

De la intrarea in aceasta faza si pana la caderea firului pot trece aproxima­tiv patru luni. Din fericire, la oameni, cele trei etape sunt sincrone, nu succesive, pentru ca altfel toate firele de par ar cadea simultan. Motivul pentru care, de la o anumita varsta, foliculii parului inceteaza sa mai produca melanocite (celule ce dau nastere melaninei, de care depinde culoarea naturala a firu­lui de par), iar parul creste depigmen­tat, adica alb, nu a fost deocamdata elucidat de catre cercetatori.

 
Pana de curand, oamenii de stiinta incercau sa moduleze enzimele implicate in pro­ce­sul de producere a melaninei pentru a preveni albirea parului, dar astazi unii dintre ei considera ca este mai eficient sa protejeze melanocitele pentru a putea studia importanta diferitelor gene ce contribuie la depigmentare. Pe de alta parte, parul cu o concentratie scazuta de melanocite pare a fi protejat intr-o oarecare masura de alopecia aerata, o boala din cauza careia parul cade in smocuri. Alopecia da si o explicatie motivului pentru care oamenii care au trait traume psihologice profunde afirma ca au albit peste noapte. Cel mai probabil, parul pigmentat este afectat dramatic de catre mesagerii chimici declansati de o trauma, mesageri care interfereaza cu ciclul natural al vietii firului de par colorat natural, provocandu-i caderea.

Foto: Guliver, Reuters

FACTS


Tipuri de par
» African
Parul african este negru, carliontat si creste incet, cu viteza de 9 mm/luna. Contrar aparentelor, este vulnerabil la tratamente chimice, din cauza cuticulelor (straturile care protejeaza suprafata celulelor epiteliale), ale caror margini sunt incretite.
» Asiatic
Parul asiatic este teapan, cu o sectiune transversala aproape circulara, care ii confera o rezistenta sporita la factorii de mediu. De asemenea, este si foarte gros, diametrul unui fir de par putand avea si 100 de microni. Creste destul de repede, cu circa 13 mm/luna.
» Caucazian
Parul caucazian este cel mai divers. Poate fi drept sau ondulat, in cele mai felurite nuante de blond, roscat sau saten, si creste circa 12 mm/luna. Sectiunea transversala este ovala si are diametrul de 70-90 microni.
» Sanatos
Cuticulele parului sanatos sunt netede si bine aliniate. O sanatate buna si o alimentatie sanatoasa se reflecta si in starea de sanatate a parului, chiar si atunci cand celulele parului sunt moarte, adica nu se mai inmultesc.
» Degradat, uscat
Degradarea cuticulelor da parului aspect tern, uscat. Varfurile firelor de par se despica atunci cand cortexul sparge cuticula; stratul protector al celulei nu se mai poate reface, iar aplicarea balsamurilor reparatoare poate doar sa lipeasca varfurile intre ele.
» De urangutan
Exista similitudini remarcabile intre parul de urangutan si cel al omului. Parul maimutei are un diametru de aproximativ 98 de microni si, la microscop, solzii cuticulei sunt vizibili, desi sunt mai fini si mai netezi decat cei din care este alcatuit parul uman.



 
Caderea parului
Cat par pierzi, la ce varsta si in ce fel sunt fapte determinate genetic. Afectiune care marcheaza viata a milioane de barbati, alopecia androgenetica (sau calvitia) provoaca o alterare a ciclului de viata al foliculului, ceea ce determina o progresiva subtiere a firului de par. Multi cred ca principala cauza a calvitiei o reprezinta cantitatea totala de testosteron produsa de organism – fapt eronat; doar DHT-ul (deidro­tes­tosteronul) prezent in fiecare folicul de par declanseaza procesul calvitiei, pe care alti factori, de natura imunologica, il agraveaza.

Evolutia parului
In saltul sau evolutiv, omul ar fi putut sa-si piarda blana intr-o etapa semiacvatica, pe care a tra­ver­sat-o in urma cu sase milioane de ani, considera Cristophe Soligo, cer­ce­tator al originilor omului si al evo­lutiei primatelor in cadrul Muze­ului de Istorie a Naturii din Londra. La fel ca alte mamifere carora le lipseste parul, dintre care multe sunt acva­tice (balenele) sau semi­ac­­va­tice (hipo­potamii) si nu au ne­vo­ie de blana pentru a-si pastra caldura corpului, fiinta umana dis­pu­ne si ea de des­tu­la grasime subcu­tanata. O alta ipoteza plauzibila este si cea potrivit careia omul a „renun­tat“ la o parte din parul de pe trup atunci cand a inceput sa mearga pe doua picioare, pentru a supravietui in savana fier­binte. Si-a pastrat insa podoaba capilara pen­tru a-si proteja capul de razele Soa­re­lui, iar genele si spran­ce­nele pen­tru a-si feri ochii, dar si pentru ca o expresivitate mai mare a fetei inlesnea comunicarea.

Hair facts
In 1976, oamenii de stiinta au desco­perit ca parul lui Ramses al II-lea fusese initial blond-roscat si ca faraonul si-l vopsea, folosind probabil un colorant pe baza de henna. » Compozitia chimica a parului este de 45% carbon, 28% oxigen, 15% nitrogen, 7% hidrogen si 4% sulf. » Cauza mortii lui Beethoven a ramas invaluita in mister pana in anul 2000, cand au fost analizate opt fire de par de pe capul compozitorului? Acestea conti­neau o cantitate de plumb de peste o suta de ori mai mare decat cea normala.

 
Tag-uri: par | evolutie | stiinta