O inegalitate greu de reparat

In prezent, numeroase laboratoare isi concentreaza eforturile in directia obtinerii unor molecule capabile sa intrerupa ciclul infernal al dependentelor. Oamenii de stiinta au identificat o familie de receptori (D3) ai dopaminei situati pe membrana neuronilor din nucleul accumbens si au observat ca la animale, daca acesti receptori sunt blocati, consumul scade simtitor, la fel ca si riscul de recidiva a dependentei de cocaina, tutun sau alcool, spune Bernard Le Foll, de la Centrul de Cercetari asupra Dependentei din Toronto, Canada.

De asemenea, receptorii CB1, descoperiti la inceputul anilor ’90, sunt activati de canabinoizi, substante chimice pe care le regasim in canabis, dar care sunt produse si de organism, caz in care vorbim de endocanabinoizi; acestia din urma regleaza mai ales echilibrul dintre diferiti neurotransmi­tatori ai creierului, intre care dopamina si glutamatul sunt doua elemente-cheie ale dependentei. Iar consumul regulat de nicotina, de alcool, de cocaina sau de heroina antreneaza o hiperstimulare a sistemului endocanabi­noid, amplifi­cand dereglarea nivelului de dopamina si a celui de glutamat in creier.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

La mai putin de 10 ani dupa descoperirea receptorilor CB1, o molecula capabila sa-i blocheze la animalele sanatoase a fost identificata de catre cercetatorii de la Sanofi-Aventis, care au inceput sa dezvolte Rimonabant (un medicament antiobezitate) si sa-l testeze pe rozatoarele carora le-a fost indusa dependenta de nicotina, alcool, cocaina si opiacee. Rezultatele s-au dovedit deosebit de promitatoare in ceea ce priveste nicotina si alcoolul, rozatoarele reducandu-si numarul dozelor la mai bine de jumatate. „Dupa o luna de abstinenta, interesul animalelor pentru aceste substante pare a se diminua chiar si atunci cand animalele sunt expuse unor situatii in care le-ar putea consuma“, a explicat Caroline Cohen, responsabila a grupului de psihofarmacologie al laboratorului.

In prezent sunt in curs teste clinice pentru validarea unor rezultate similare asupra oamenilor, dar tabloul se complica enorm cand vine vorba de fiinte umane. Este si cazul unei alte tehnici indraznete, care, in loc sa actioneze asupra receptorilor, vizeaza vaccinarea organismului impotriva nicotinei si a cocainei. Validata la animale, tehnica rezida in injectarea unor anticorpi elaborati special pentru a capta si bloca produsul activ in sange inainte sa ajunga la creier, „imunizand“ astfel pacientul contra placerii provocate de consumul substantei. Exista insa un mic inconvenient: este suficient ca persoana vaccinata sa fumeze 5 tigari sau sa consume o cantitate redusa de cocaina pentru ca anticorpii prezenti in sange sa fie saturati, iar „imunitatea“ sa se duca pe apa Sambetei.

Foto: Red Dod

FACTS

Ereditate sau…
Mai multe studii au stabilit existenta unui lant care face legatura intre repetitiile evenimentelor stresante, productia, in anumite regiuni ale creierului, de hormoni glucocorticoizi – semnatura biologica a reactiei de stres –, multiplicarea receptorilor neuronali ai acestor hormoni si cresterea productiei de dopamina. Altfel spus, stresul repetat, amplificand nivelul de baza al dopaminei, predispune si mai tare la dependenta sistemul nervos.