Crackerii codului genetic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Alaturi de Maurice Wilkins, cei doi au primit, in 1962, Premiul Nobel pentru fiziologie si medicina, „pentru descoperirile privitoare la structura moleculara a acizilor nucleici si semnificatia lor in transferul informatiei la materia vie.“

Aveau ei oare idee, acum mai bine de o jumatate de secol, in cate domenii va deveni utila descoperirea lor? Putin probabil. Astazi, informatia genetica isi gaseste deja aplicatii unde nici cu gandul nu gandesti. In afara de cele cunoscute de toata lumea (genetica, medicina, clonare, criminalistica s.a.), structura acizilor nucleici isi dovedeste utilitatea in tentativele de comunicare cu posibile fiinte extraterestre (un mesaj continand structura ADN a fost trimis in spatiu in 1974), computere, fabricarea iaurtului, scenarii de film (Gattaca), designul de jucarii (Lego), biodegradarea deseurilor, genealogie, codificarea/decodificarea mesajelor, confectionarea de bijuterii, creatia muzicala, nanotehnologie, productia de hormoni, ameliorarea unor specii de plante, salvarea unor specii pe cale de disparitie sau chiar in renasterea unor animale preistorice, in protectia solara, vaccinari, transplant de organe de la o specie la alta, vinificatie. Si lista e departe de a fi inchisa.

• Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
• Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani

Foto: Guliver