Focul launtric – combustia umana spontana
Cu alte cuvinte, corpurile izbucnesc in flacari fara vreo cauza exterioara, cand, se stie, in conditii normale, corpul uman arde greu, deoarece este alcatuit, in proportie de aproximativ 80%, din apa. Tipologia combustiei umane spontane Fenomenul are o serie de caracteristici care il diferentiaza de orice al fel de combustie:
-Arderea nu are niciodata loc fara declansator (conform teoriei candelei, o sursa de aprindere este intotdeauna prezenta in vecinatatea victimei)
-Corpul supus combustiei spontane prezinta, de obicei, arsuri mult mai severe; arsurile nu sunt distribuite uniform pe corp; extremitatile pot ramane neatinse, in timp ce trunchiul este adesea complet pulverizat, oasele fiind transformate in cenusa
-80% dintre cazurile de combustie spontana au ca victime femei, dintre care majoritatea sunt fie supraponderale, fie alcoolice. Moartea survine, de regula, dupa ce victima a consumat alcool
-Arderea este localizata in corp. Obiectele din jur si, deseori, hainele victimei ramân neatinse de foc
-Podeaua din jurul cadavrului ramane, in cele mai multe cazuri, acoperita de un lichid vâscos, galben, uleios si urât mirositor
-Toate cazurile s-au petrecut in spatii inchise. Victima este intotdeauna singura pentru lungi perioade de timp. Martorii din apropiere nu aud niciodata sunete, urlete de durere sau strigate de ajutor.
FACTS
Bleak House
Prozatorul Charles Dickens a scris in repetate randuri despre combustia umana spontana. In cartea sa Bleak House, publicata in 1853, autorul a recurs la acest fenomen pentru a-si „ucide” un personaj. Primul caz de combustie spontana atestat documentar dateaza din 1662. La data la care Dickens a scris Bleak House, existau deja 30 de cazuri descrise detaliat.
Daca explicarea acestui avantaj este simpla, cauzele care stau la baza fenomenului continua sa lase loc speculatiilor. Oamenii de stiinta nu au putut ignora numeroasele dovezi de combustie umana spontana acumulate de-a lungul timpului. Intre paranormal si chimie Conform unei definitii evazive, dar larg acceptate (reprodusa chiar si de catre reputatul dictionar Oxford), combustia spontana este acel fenomen in urma caruia materia organica ia foc fara vreo cauza aparenta, in special prin intermediul caldurii generate de oxidarea rapida din interiorul organismului.
Cunoscuta si semnalata de sute de ani, combustia spontana a primit si alte explicatii, dintre care una sustinea ca o persoana ar putea izbucni in flacari din pricina unor acumulari prea mari de furie sau din pricina consumului excesiv de bauturi spirtoase. Focul ar mistui pe dinauntru individul in cauza, trasformand corpul in cenusa in doar câteva minute. Toata temelia de argumente aparent solide ale acestei teorii este, insa, corodata de un detaliu uimitor: in timp ce corpul arde ca o torta, mediul din apropiere – inclusiv hainele – ramâne intact!
Fix ca-n Dosarele X O echipa constituita in 1996 si alcatuita din experti in incendii a inceput investigarea catorva dintre cele mai recente cazuri de combustie spontana. Punctul de plecare a cercetarilor avea sa adânceasca, insa, si mai mult misterul. In crematoriile umane, desi temperaturile ating valori extrem de ridicate, oasele nu ard in intregime; de cealalta parte, combustia spontana incinereaza cu o asemenea eficienta, incât oasele sunt prefacute complet in cenusa.
In anii ’80, doctorul John de Haan, de la Institutul Criminalistic din California, a avansat ipoteza potrivit careia cauza combustiei spontane ar putea fi topirea grasimii corporale, proces cunoscut si sub denumirea de efect de candela. Deoarece porcii poseda tesut adipos asemanator celui uman, doctorul Haan a utilizat in experimentele sale un porc mort, pe care l-a infasurat intr-o patura si a picurat deasupra o cantitate redusa de petrol. Astfel ambalat, cadavrul a fost introdus intr-o incapere tinuta sub observatie si i s-a dat foc. Dupa cinci ore, ramasitele erau similare celor rezultate in urma combustiei umane spontane, in timp ce obiectele din camera ramasesera neatinse de flacari.
Desi inovator, experimentul ignora complet conditiile in care mai multe persoane au asistat pe viu la combustii spontane. Povestile acestora contrazic teoria efectului de candela, ducând mai departe aura de mister a celor care pier arsi de teribilul foc interior. Realitatea sfideaza stiinta Dar ce anume diferentiaza un corp supus combustiei spontane de unul mistuit intr-un incendiu obisnuit? O alta definitie a combustiei afirma ca aceasta consta in aprinderea unei mase fara ca ea sa fi intrat in contact cu o alta masa care arde.