Prima pagină Stiinta

Astronomie vesela

Catalin Beldea 09.05.2007 | ● Vizualizări: 455
Astronomie vesela     Astronomie vesela + zoom
Galerie foto (9)

Luna septembrie a anului 2007 se anunta excelenta pentru productia de vin si pentru pescuitul la crap. Eu va pot spune ca stelele sunt tot acolo sus; au mai "cazut" dintre ele, dar numarul lor pare in crestere. Ai zice ca planetele au conspirat si au disparut de pe cerul de seara mutandu-se pe cel de dimineata. Astrul toamnei pare sa fie Marte, care creste in stralucire noapte de noapte pe cerul de est, incepand cu ora 1. Venus apare ca luceafar de dimineata, iar Jupiter isi ia adio de la spectatori, fiind vizibil din ce in ce mai greu in amurg. Luna apare pe cerul de seara foarte jos si face o ultima reverenta in fata lui Jupiter pe 18 septembrie, cand va fi la doar cateva grade est de gigantul sistemului solar.

La sfarsitul lunii iulie, comunitatea astronomilor de peste Ocean a luat atitudine in urma unui articol publicat intr-un ziar cu distributie in intreaga America. Despre ce era vorba in articol? O doamna redactor, de altfel foarte respectata in breasla, a dat publicitatii, din pur amuzament, cateva intrebari venite de la cititorii ziarului. Jurnalista, pe nume Savant, nu a gasit de cuviinta sa raspunda intrebarilor respective, consideran­du-le probabil mai degraba stupide decat haioase, dupa cum lasa sa se inteleaga din titlu.

Daca le veti parcurge chiar dumneavoastra (la adresa: www.parade.com/articles/editions/2007/edition_07-29-2007/Ask_Marilyn), cu siguranta nu le veti considera savante, dar cateva dintre ele, cel putin cele din domeniul astronomiei, veti vedea ca merita un raspuns. Asa cum spunea savantul francez Arago, astronomia este o stiinta binecuvantata. Ea nu necesita infrumusetari. Dar, cred eu, are nevoie de cateva explicatii pe intelesul tuturor, de vreme ce nu toti ne-am nascut savanti.

In continuare voi incerca sa gasesc ras­puns la cateva „stupid questions“ pe care eu insumi le-am auzit, dar pe care nu am indraznit niciodata sa le tratez cu hohote de ras. Cel mult leam acordat un zambet discret, pentru ca acest soi de intrebari au un sambure de inocenta impanata cu hilar.

Unde au disparut stelele de pe cerul de seara?
In fiecare an, de cum prind ocazia sa-mi iau o saptamana de concediu, dau o fuga pana intr-un sat uitat de vreme si de tehnologie, tocmai in inima Ardealului, pentru cateva nopti de observatii astronomice. Pana acum, cerul privit de acolo era aproape un vis: zeci de mii de stele puteau fi vazute cu ochiul liber de-a lungul Caii Lactee. Nu mica mi-a fost surprinderea, anul acesta, cand am observat ca oaza de cer negru plin de stele, cu care ma obisnuisem, a fost ajunsa din urma de electricitate.

Luminile necontrolate ale oraselor invecinate au stins una cate una stelele care mai ieri incantau privirea. Dar ce se intampla cu stelele privite din Bucuresti? Sau din marile orase ale tarii? Unde au disparut ele de vreme ce in miez de noapte nu mai pot fi admirate ca altadata? Stelele sunt la locul lor, dar iluminatul stradal si panourile firmelor luminoase fac sa paleasca bolta oricarei aglomerari urbane. Puteti consulta o harta detaliata cu poluarea luminoasa din Europa la adresa de web www.lightpollu-tion.it/worldatlas/pages/fig4.htm, unde veti constata ca zonele cele mai avansate industrial sunt si cele mai poluate in aceasta privinta.

Pentru astronomia vizuala si pana la urma pentru spectacolul celest oferit seara de seara de natura, acest tip de poluare este cel mai pagubos. Lumina revarsata de orase spre cer reprezinta totodata o risipa necontrolata, a carei factura o achitam, in necunostinta de cauza, fiecare dintre noi.

De ce cad stelele si cum de nu ne afecteaza asta?
Ploile de stele sunt anuntate cu o zi inainte de a avea loc de catre fiecare jurnal serios de televiziune. Precipitatiile stelare sunt insotite mai mereu de informatii precipitate, cu caracter de aversiune si ignoranta la adresa cetateanului.

Ce se intampla de fapt cand „cad stelele“? Pamantul traverseaza an de an, in aceleasi perioade, zone cu aglomerari de bolovani si bucati de roca rezultate cel mai adesea din dezintegrarea unor corpuri cum ar fi cometele. Aceste resturi de materie se numesc meteori si meteoriti. La intrarea in atmosfera, meteorii se dezintegreaza datorita frecarii cu aerul, generand o dara luminoasa pe care, popular si poetic in acelasi timp, o numim stea cazatoare. In majoritatea lor covarsitoare, meteorii se dezintegreaza si ard in atmosfera pana la ultimul graunte de materie, devenind inofensivi, dar exista cazuri in care bucati de roca au gaurit la propriu acoperisuri de case si chiar caroserii de masina.

Cea mai cunoscuta „ploaie de stele“ este curentul meteoric al Perseidelor, care a putut fi admirat la mijlocul lunii august si care se va repeta ani la rand in aceeasi perioada, pana cand resturile de roca se vor epuiza.

 
Poate fi vazuta planeta Marte la fel de mare ca Luna?
Probabil ca multi dintre voi ati primit pe e-mail un mesaj care va recomanda sa va uitati in urmatoarea perioada spre Marte, pentru ca veti avea parte de imaginea vietii dvs.: Planeta Rosie la fel de mare ca Luna!
In America, aceasta gluma, care circula de 4 ani pe internet, a fost votata in Top 10 al farselor secolului. Eu sunt sigur ca si la anul voi primi acelasi e-mail, asa ca sunt binevenite cateva precizari. In primul rand, opozitia Planetei Rosii sau apropierea ei maxima fata de Terra are loc o data la doi ani si jumatate, iar nu in fiecare an, cum spune e-mailul. In al doilea rand, pentru a avea pe cerul de seara o marime similara cu cea a Lunii, Marte ar trebui sa se apropie, amenintator, la mai putin de 800 de mii de kilometri. In realitate, Marte nu se poate apropia la mai mult de 50 de milioane de kilometri de Pamant. In ultima instanta, cel mai bine e sa va convingeti singuri. Il puteti zari pe zeul razboiului, Marte, in constelatia Taurus in fiecare noapte de septembrie, incepand cu ora 01.00.

Au stelele colturi?
Stelele au in zilele noastre o simbolistica foarte puternica, fiind prezente pe firmele unor hoteluri si inghesuite pe cele mai faimoase steaguri. Inca de la gradinita invatam sa desenam o stea in colturi; nu conteaza numarul lor, conteaza ca subconstientul asociaza imaginea stelei cu respectivele colturi.

De aici si intrebarea care surprinde si poate amuza: cate colturi are o stea? Raspunsul nu este atat de simplu pe cat poate parea. Sigur ca vom spune ca steaua nu are colturi. Orice stea este rotunda, precum Soarele, steaua sistemului nostru solar. Mai sunt si exceptii, cum e steaua Achernar, care seamana cu o minge de rugby. Dar nu despre stele exotice discutam, caci acestea sunt exceptii.

Asadar, cum poti dovedi practic, uitandu-te prin telescop, ca steaua e o sfera? Este foarte usor sa iei in ras aceasta intrebare si in acelasi timp foarte greu sa demonstrezi ca steaua nu are colturi, de vreme ce nici un telescop de pe Pamant nu poate revela discul vreunei stele.

Cum stau oamenii cu capul in jos in Australia sau la Polul Sud? Cea mai interesanta planeta din sistemul solar este fara indoiala Pamantul. E a treia de la Soare, are o fantastica atmosfera care reuseste de ceva vreme sa intretina viata si este cu siguranta singura planeta din sistem cu fiinte inteligente. Desi intrebarea nu pare a dezvalui partea inteligenta a vietii pe Terra, ea ne ofera oportunitatea sa scoatem in evidenta forta care domina universul cunoscut: gravitatia. Gravitatia este un fenomen natural care face corpurile sa se atraga reciproc. Cu cat unul dintre ele e mai masiv, cu atat forta de atractie exercitata este mai mare.

Astfel, Pamantul ne atrage infinit mai mult catre centrul sau decat il atragem noi pe el. Odata ridicat in doua picioare, Homo sapiens se poate plimba pe toata planeta, de la Polul Nord la Polul Sud, fara sa-si schimbe pozitia verticala fata de centrul Pamantului, astfel ca se va afla in picioare oriunde pe suprafata solida a Terrei.

Scopul acestei rubrici este sa indrepte cat mai multi cititori spre observatiile astronomice vizuale, sa dea tuturor posibilitatea revelatiei si fiorului pe care le-a trait Galileo cand a zarit pentru prima data craterele lunare si satelitii lui Jupiter. Daca apar intrebari, inseamna ca o simpla ridicare a privirii spre cer v-a si facut sa va reconsiderati cunoasterea si intelegerea legilor ce fac Pamantul sa se invarta si Universul sa existe.

Cer senin!
 
FACTS
Sky facts
»Mira, cea mai apropiata si mai stralucitoare stea variabila de pe bolta cereasca, i-a surprins pe astronomi din nou. Giganta rosie este insotita de un nor de praf, un fel de coada de cometa pe care singura si-a format-o. Daca am putea vedea aceasta coada prin telescoape obisnuite, ni s-ar parea o nebuloasa care se stinge si se aprinde in functie de lumina primita de la variabila Mira.

»In primul weekend al lunii, daca aveti programata cafeaua inainte de ora 6 dimineata, puteti admira o frumoasa conjunctie dintre Venus si Luna. Venus ramane pe cerul de dimineata toata luna septembrie si poate fi vazut inainte de rasarit, spre Est. Luna se muta de pe cerul de dimineata, unde o gasiti pana pe 10 septembrie, pe cel de seara. Este deosebit de greu de observat in primele zile de la Luna Noua, pentru ca se afla foarte jos pe cer. Inainte de primul patrar, pe 18 septembrie, o puteti admira sub Jupiter, langa steaua-gigant Antares.

»Jupiter, planeta cu 63 de sateliti, ramane singura vizibila pe cerul de seara. Desi o veti vedea, dupa apusul Soarelui, pe directia sud-vest, ea nu trebuie confundata cu Luceafarul. Luceafar de dimineata e Venus si straluceste de doua ori mai puternic decat batranul Jupiter.

»Planeta Rosie devine o tinta pentru telescoape incepand cu luna aceasta, in asteptarea opozitiei din decembrie. Straluceste ca o stea normala, in con­stelatia Taurus, incepand cu ora 1 dimi­neata, iar printr-un telescop puternic mai pot fi zarite urme ale furtunii de nisip care a maturat suprafata martiana in luna iunie.

»Destinatiile turistice cat mai exotice sunt la mare cautare in Romania. Eu va recomand Tara de Foc sau Buenos Aires-ul pentru vizionarea unei splendide eclipse partiale de Soare. Fenomenul se poate observa din toata partea sudica a Americii de Sud, iar daca doriti o destinatie si mai exotica, Antarctica este continentul pe care trebuie sa-l alegeti pe 11 septembrie.

Q&A
Cum s-a format Luna? Sunt sute de teorii care explica formarea Lunii sau ajungerea ei pe orbita Pamantului. Dintre toate, cea care a ramas de referinta spune ca, imediat dupa formare, Terra a intrat in coliziune cu un obiect de dimensiunile planetei Marte. A rezultat cea mai mare explozie din istoria Pamantului, in urma careia corpul „atacator“ a fost distrus. Resturile imprastiate in vecinatatea planetei noastre s-au comasat formand singurul nostru satelit natural: Luna.

Pot asteroizii crea insule? De cativa zeci de ani, exista speculatii conform carora asteroizii ar putea crea zone noi de activitate vulcanica, daca ar cadea in vecinatatea faliilor cunoscute. Astfel, un asteroid prabusit in ocean ar putea ridica deasupra valurilor munti vulcanici, creand noi insule. Desi nu exista evidente clare, o simulare pe computer a aratat ca arhipelagul Hawaii s-ar fi format in acest mod.

Cum sunt produse culorile din artificii?
Mineralele din solul Pamantului sunt responsabile cu multitudinea de culori din artificii. Astfel, nuantele de rosu intens se datoreaza strontiului, cuprul produce culoarea albastra, sodiul – pe cea galbena, iar filamentele de fier si bucatile de carbune dau scanteile de aur ale exploziilor de la sfarsitul anului. Luminile puternice si zgomotul asur­zitor sunt oferite, cu acordul autoritatilor, desigur, de praful de aluminiu. 
 
Avem cea mai nefavorabila vreme din sistemul solar? Zi de zi urmarim evolutia vremii si ne facem griji daca va ploua la amiaza, cand vrem sa iesim sa luam pranzul. Ei bine, in alte parti lucrurile sunt cu mult mai rele. Pe Marte exista un sezon de furtuni de praf care invaluie, luni la rand, intreaga planeta. Pe Jupiter, exista o furtuna care dainuie de peste 300 de ani. Pe Venus, la peste 400 de grade Celsius, e canicula, iar pe Pluto e atat de frig, incat aici, pe Pamant, nu exista nimic asemanator care sa ne permita o comparatie.

Space news

»Violenta furtuna de praf care invaluie de cateva luni planeta Marte face victime colaterale. Roverele martiene Spirit si Opportunity au mari dificultati in a-si reveni, iar specialistii de pe Terra fac eforturi sustinute pentru revigorarea micilor roboti care scriu istorie prin trans­miterea de imagini si date unice despre planeta veci­na. Mark Lemmon, specia­list la NASA, spune ca ele vor rezista, dar ca furtuna din acest an a aratat ca Marte poate pune punct foarte abrupt misiunii-maraton a celor doua rovere.

»Cel mai mare telescop din lume, cele­brul Keck din Hawaii, va fi detronat in scurt timp din pozitia de „lider“. Spaniolii construiesc un gigant cu oglinda de 10,4 metri in Insulele Canare. Gran Telescopio Canarias sau GTC a fost deja inaugurat de catre printul Felipe. Imaginea-tinta de la lansarea telescopului a fost Steaua Polara, dar adevaratele observatii stiintifice vor incepe abia la mijlocul anului viitor, cand toate componentele oglinzii vor fi asezate la locul lor.

»Naveta spatiala Endeavour, lansata pe 8 august spre Statia Spatiala Internationala, a adus o premiera in obser­varea de catre publicul din toata lumea a unei misiuni in spatiul cosmic. Specia­listii Microsoft au creat un program tridimensional de vizualizare a imaginilor transmise de NASA. Astfel, se fotografiaza tot mediul din preajma navetei spatiale, iar programul transforma imaginile in realitate virtuala, utilizatorul putand sa „simta“ actiunea ca intr-un joc 3D, totul la o rezolutie formidabila.

»Deja toata lumea recunoaste ca activitatile necontrolate si inconstiente ale oamenilor pot crea dezechilibre majore in clima globala. Studii recente arata ca activitatea solara nu e straina de schimbarile climatice de pe Terra. Se stie ca in pe­rioada 1600-1700, Soarele a fost extrem de sarac in pete, iar Pamantul a trecut prin ceea ce se numeste Mica Glaciatiune. Expertii prognozeaza ca, inainte de maximul solar din 2011, Africa de Est va avea parte de un an extrem de ploios, binecu­vantare economica pentru aceasta regiune secetoasa. Ramane sa asteptam si sa speram ca specialistii au avut dreptate.
 
Tag-uri: Astronomie

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI