Invatarea – context sau reflex?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O data ce informatiile trec printr-o retea de celule nervoase
din creier, acestea sunt procesate. Pentru a „analiza” o informatie
noua, celulele nervoase formeaza conexiuni care nu au mai existat
pana in acel moment sau le repeta pe cele deja existente, daca
informatiile au legatura cu o experienta traita. Cu cat aceste
legaturi sunt „antrenate” mai des, cu atat mai simplu ne e sa
interiorizam informatia.

Cum invatam?

Independent de sistemul de educatie in care ne formam un „program”
specific de invatare, cercetatorii din domeniu au identificat
cateva principii naturale ale procesului de invatare.

• Creierul poate procesa mai
multe activitati in acelasi timp.

Nu e vorba de o capacitate de multitasking iesita din comun, ci de
functii simple, pe care le folosim in fiecare zi, de exemplu
asocierea gustului cu mirosul.

• Cautarea de sens este o
capacitate innascuta si se produce prin procesul de
„patterning”

Una din functiile de baza ale mintii omenesti este cea de a da sens
experientelor. Patterning-ul se refera atat la o „harta” a lumii pe
care fiecare o construieste in functie de experiente, cat si la
creativitatea cu care „umplem golurile”, ajungand astfel la o
viziune unica, personala.

• In procesul de patterning,
emotiile sunt critice

Aminteste-ti de asocierile din copilarie – profesorul din cauza
caruia nu te-ai putut apropia de o materie sau momentele in care
frica de a fi pedepsit sau judecat ti-au influentat randamentul
intr-un domeniu.

• Procesul de invatare este
potentat de provocari si limitat de emotii
negative

Mintea invata cel mai bine (adica face cele mai multe conexiuni)
cand functioneaza intr-un context care provoaca, care implica
riscul. In situatiile in care mintea noastra percepe o amenintare
in mediul din jur, are tendinta de a se bloca si de a face mai
putine conexiuni.

Teoriile invatarii mai precizeaza ca feedback-ul este mai valoros
atunci cand apare intr-o situatie reala, aplicata, decat atunci
cand vine din partea unei figuri autoritare, ca oamenii invata
intotdeauna mai bine atunci cand rezolva probleme reale si nu in
ultimul rand, ca persoanele cu o capacitate crescuta de
problem-solving sunt cele care rad mai mult!
In concluzie, un context „brain-friendly”, care sa sustina
tendintele naturale ale creierului in procesul de invatare trebuie
construit cu grija, pe directii creative si „presarat” cu
provocari.

Tehnologie, invatare si… creativitate?

Tehnologia face pasi rapizi spre a schimba paradigma educationala.
Youtube a revolutionat continutul video si e-learning-ul castiga
teren in fata predarii academice clasice, gadget-urile
multifunctionale incep sa fie mai folosite decat clasicul TV iar
cultura colaborativa a Internetului (directia „open-source”,
proiecte de tipul Wikipedia)aduce relatiile umane la urmatorul
nivel. Cum se vor reflecta toate aceste modificari culturale in
felul in care invatam?

Orice schimbare aduce cu sine in primul rand critici, insa care ar
fi beneficiile unei schimbari care sa integreze in mod creativ
tehnologia in educatie?
Elevii ar putea fi motivati de feedback-ul instant disponibil in
cazul folosirii tehnologiei in sala de curs. Poate ca si asumarea
responsabilitatii ar fi un efect de dorit. Am spune la revedere
scuzelor precum „Cainele mi-a mancat tema”…

Participarea. Poate peste cativa ani proiectele de
scoala colaborative pot fi facute alaturi de elevi cu aceleasi
interese, dar care nu se gasesc in aceeasi sala de curs. Sau in
aceeasi tara. Dar isi fac tema la matematica impreuna sau isi
verifica reciproc solutiile la problemele de fizica.

Scrierea corecta. Ganditi-va la posibilitatea
existentei unui editor de text care sa reaminteasca elevilor si
studentilor regulile scrierii corecte, care sa salveze limba de la
a deveni o victima a modei…

Monitorizare si evaluare. Pentru parintii pentru
care carnetul de student este singura legatura cu activitatea de zi
cu zi a copilului, cum suna un raport de activitate primit pe mail,
din care poti scoate concluzii relevante apropo de punctele din
educatia celui mic in care mai trebuie lucrat?

Accesibilitate. Folosind tehnici de „learning”
avansate – sugestii vizuale, auditive, de „storytelling”( invatarea
matematicii printr-un joc educational, cu personaje haioase – de
exemplu , Scormonila din seria Matemagia) punctate cu absolut
fiecare element existent in programa scolara, CD-urile educationale
(in Romania, metoda Intuitext) si lectiile interactive pe
computer pot fi o solutie pentru o aprofundare excelenta a
informatiei de catre elev!

Educatia se schimba. Diferenta intre generatii este acum mai mare
decat oricand. Ramane de vazut cat vom folosi din oportunitatile pe
care le aduce tehnologia pentru viitorul copiilor nostri.

Mai multe detalii pe Intuitext.ro