Prima pagină Travelling

Carnavalul de la Nisa

Silviu Leahu | 04.04.2007 | ● Vizualizări: 1100
Carnavalul de la Nisa     Carnavalul de la Nisa + zoom
Galerie foto (9)

Bataile cu flori si carele alegorice care parcurg cea mai frumoasa promenada marina din lume au reinviat in orasul-port mediteraneean cultul carnavalului ca expresie exuberanta a libertatii. De altfel, impresionat de atmosfera manifestarii, imparatul Pedro al II-lea al Braziliei a preluat de aici, in 1888, ideea organizarii unui carnaval la Rio. Mai multe ne dezvaluie Silviu Leahu.

Nisa a devenit o destinatie turistica de top, fiind laudata, cu un secol si jumatate in urma, de o multime de turisti englezi, care incercau sa se refugieze aici in sezonul rece, alungati de cruntele ierni insulare. Cum acestia aveau tabietul unor lungi plimbari pe faleza, artera lor favorita a fost denumita Promenade des Anglais, bulevard considerat superior inclusiv Croisettei de la Cannes. Pe el se desfasoara si unul dintre cele mai vechi carnavaluri din lume, prima editie avand loc in 1294.

Era pe vremea unui suveran care accepta acel „joie de vivre“ popular, contele Carol al II-lea, stapanitorul regiunii provensale. De la epoca la epoca, spectacolul a luat chipuri diferite: bal mascat in Evul Mediu, petrecere venetiana in Epoca Luminilor. In 1830, in onoarea suveranilor, se face o prima defilare stradala – cu calesti impodobite cu flori – pe Corso Saleya. Intr-o forma destul de asemanatoare cu cea actuala se deruleaza incepand din 1873, an in care a luat fiinta un comitet de orga­ni­zare a carnavalului, compus din nota­bilitati si comercianti bogati.

In 1892, sunt introduse ploile de confetti, iar din anul imediat urmator ince­pe sa fie aleasa regina carnavalu­lui. Astazi, bataile cu flori – ce sim­bo­lizea­za luptele in care au fost angre­nati, in decursul istoriei, locuitorii zonei – sunt serios concurate in popu­la­ritate de defilarile carelor alegorice si ale enormelor figurine caricaturale, personajele grotesti avand rolul de a evoca plastic momente memorabile din viata comunitatii locale, dar si ale scenei politice internationale.

Stilul in care sunt realizati monstrii amuzanti a fost impus, la sfarsitul secolului al XIX-lea, de Gustave-Adolphe Mossa. Azi, principalul artizan este Alex Mignone, elevul lui Alexandre Sidro, cel care a configurat cadrele moderne ale acestei arte stravechi, ce pune accent pe figurile mitologiei populare (intre care Salbaticul – stihie a ener­giei originare si animalele antropo­mor­fizate – ca personaje in riturile fecunditatii).

Carnavalul, cel mai important din Europa si sursa de inspiratie pentru feeriile stradale din Rio, New Orleans sau Viareggio, se tine la finalul lunii februarie, fiind o sarbatoare hibernala derivata din Mardi Gras. Glamour-ul sau este ga­ran­tat de prezenta mem­brilor majori­tatii familiilor princiare europe­ne, care-si petrec aici, in mod traditional, sezonul de iarna. De altfel, ducii de Anjou si, apoi, cei de Savoia au onorat cu prezenta lor carnavalul inca din primele sale secole de existenta, XIV-XV, deloc deranjati de aceasta perioada pe parcursul careia erau suspendate reglementarile juridice de baza si erau permise toate excesele.

Comportamentul partici­pan­tilor la carnaval era unul licentios si extrem de provocator, barbatii se travesteau in femei, iar femeile erau dezlegate de juramintele de fidelitate. Degeaba a condamnat catolicismul, in repetate randuri, caracterul libertin al sarbatorii, incercand sa amendeze obscenitatile si violentele de tot felul: suveranii au considerat ca ea reprezin­ta o supapa necesara, prin care se eliberau energiile, sociale si nu numai, care, in caz contrar, ar fi putut fi canalizate spre revolte. De aici, marea diversitate de artisti care luau parte la carnaval, asigurand voia buna a poporului: mimi, jon­gleuri, dansatori, acrobati, artificieri, truveri si chiar ghicitori.


Cum, la un moment dat, unii preoti si slujitori ai ordinelor monahale au inceput sa ia parte si ei la aceasta teri­bil de tentanta destrabalare, biserica a intervenit din nou, ame­nin­tandu-i cu amenzi consistente si chiar cu inchi­soa­rea pe ecleziastii care indraz­neau sa danseze in public alaturi de petre­caretii de pe strada, sa se deghizeze si sa cante impreuna cu plebea. Cat despre sex, nici nu putea fi vorba.

La un moment dat, insa, caracterul religios-popular al carnavalului a fost inlocuit de cel propagandistic. In iarna lui 1794, de pilda, vestea ca orasul Toulon a fost cucerit de trupele lui Barras l-a facut pe junele Napoleon Bonaparte sa dea semnalul de incepere a unei sarbatori gran­dioa­se. Iar in 1830, carnavalul a fost orga­nizat ca un omagiu adus de cetateni suveranului Carol-Felix, rege al Sardi­niei si stapanitor, in epoca, al viitoarei Riviere franceze.

Dupa 1860, la festivi­tati au inceput sa ia parte membri ai familiilor regale rusesti, belgiene, britanice, ba chiar si regele Ludwig I al Bavariei. Din ratiuni de securitate, politia a inceput sa-si infiltreze ofiterii sub acoperire printre cei care se vese­leau, iar „proiectilele“ neconven­tio­nale folosite in cadrul micilor batalii alegorice au fost limitate la flori, bomboane, boabe de mazare sau de fasole si chiar chiftele, in general articole comestibile necontondente.

Istoria asa-zicand moderna a Carna­valului de la Nisa, cu definitiva lui internationalizare, incepe in 1889, cand semnalul de deschidere este dat de printul de Wales, viitorul rege britanic Eduard al VII-lea. Imnul manifestarii este compus in 1905, an in care e prezentat si cel mai mare car alegoric – Babaou –, un monstru din lemn care trebuia impins de 18 oa­meni. Lung de 34 metri, acesta a ajuns sa fie concurat abia in 1971, de catre King Kong. Un moment impor­tant il con­sti­tuie, in 1921, introducerea ilu­minatului electric, ce permite pre­lun­girea serbarilor pe tot parcursul noptii.

Mai aproape de noi, in 1987-1990, difuzarea emisiunii de televiziune Carnaval des Carnavals transforma Nisa in centrul mondial al acestui gen de manifestare, gratie invitatilor care sosesc din toata lumea. Deja in 1984, in cadrul festivalului brazilian organizat aici, fusese invitata o celebra scoala de samba din Rio – Mocidade Independente de Padre Miguel – care, cu cei peste o suta de muzicieni si dansatori ai sai, starnise senzatie.

Inspre sfarsitul deceniului noua al secolului trecut, continua sa soseasca alti invitati, din Brazilia (scolile de samba Bahia, Gilberto Gil, Zelia Amado) dar nu numai: dansatorii din Tenerife (Insulele Canare), trupele argentiniene din Corrientes, care evoluau pe ritmuri de chamame si candombe, steel-band-urile din Trinidad, care interpretau calypso, grupurile de antilezi care luau parte la carnavalul londonez de la Notting Hill, precum si un artist creator de papusi, tot de la Notting Hill, Clary Salendy, care a uimit cu marionetele sale uriase, inalte de sapte metri.

Mai vin fanfare, orchestre si grupuri muzicale din cam toata lumea, reprezentand Statele Unite, Japonia, mai multe tari africane, Germania, Elvetia, Belgia, Spania, Italia, Romania, Danemarca si Olanda.Editia din 2007 a avut loc in perioada 16 februarie – 4 martie si s-a numit Roi de la Trés Grande Mêlée. A fost o mare sarbatoare a muzicii dar si a luminii, dispozitivele calificandu-se drept cele mai impozante folosite vreodata pentru un asemenea scop.

Pe intreaga durata a carnavalului, Piata Massena s-a transformat intr-un veritabil platou hollywoodian, decorul feeric fiind reprezentat de o suita de panouri luminate abundent, in lungime totala de 500 de metri si cu o inaltime de 9-15 metri. S-au folosit 150.000 de becuri, toate pictate de mana si sustinute de o retea de cabluri cu dimensiunea cumulata de 100 de kilometri. Patrick Galdeano a ima­gi­nat cele peste 100 de panouri care, in total, aveau o suprafata desfasurata de 120.000 de metri patrati. Succesul a fost pe masura: la aceasta editie au asistat 1.200.000 de oameni.

Foto: Adrian Iliescu

FACTS




Info util

www.nicecarnaval.com; www.nicetourisme.com Nice Convention and Visitors Bureau General/tourist information Tel.: = 08.92.707.407 Department of Communication Press attaché: Isabelle Billey-Ouere Tel.: = 04.92.144.615 e-mail: isabelle.billey-ouere@nicetourisme.com Preturi bilete: 10 euro/zi – intrarea generala; 25 euro/zi – loc la tribuna; permis pentru 2 zile – 15 euro intrarea generala, 30 euro loc la tribuna Numar spectatori: 1.200.000

Program standard: Parada Florilor, Parada Luminii, Parada Carnavalului, Parada cu Torte, Marea Parada a Carnavalului de Mardi-Gras Trupe invitate din Brazilia, Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Italia, Rusia, India Tema editiei 2007: Roi de la Très Grande Mêlée Care alegorice principale: Employeur (autor: Jeremy Banks), Don Villepin et Sarko Panca (autor: Eusebi), Bonne Education (autor: Gianni Chiostri) Tema editiei 2008 (editia 124): Roi de Ratapignatas, Raminagrobis et autres ramassis des Rats masqués Perioada de desfasurare a editiei 2008: 16 februarie – 2 martie

Alte atractii turistice: 19 muzee si galerii de arta (intre care Muzeul Matisse si Muzeul Chagall), 32 de monumente istorice, 300 de hec­ta­re parcuri si gradini, 150 de fantani ornamentale si lacuri amenajate, piata de legume proaspete si fructe de mare & targul de antichitati Itinerarii turistice: Nisa veche & colina castelului, Promenade des Anglais & Hotel Negresco, „Rusii din Nisa“ & Catedrala Ortodoxa Alte evenimente 2007: Regata din Golful Ingerilor (aprilie), Fêtes de Mai (weekend-uri la Amfiteatrul din Cimiez, mai), Festivalul de Muzica Sacra si Targul de Carte (iunie), Festivalul International de Jazz (iulie), La Castellada (ascensiuni pe colina castelului, august)

Tag-uri: Carnaval | Nisa