Prima pagină Maratoanele Descopera 14 decenii de Brâncuși

Cum au respins comuniştii DONAŢIA lui Brâncuşi, după analiza unei ţesătoare şi a unui tipograf. "Operele lui nu ajută cu nimic. Refuzăm!" - DOCUMENT, VIDEO + FOTO

Alin Motogna | 02.19.2016 | ● Vizualizări: 4765

Comisia care s-a ocupat de investigarea operelor a fost coordonată de o fostă ţesătoare şi un fost tipograf

În anul 1951, Constantin Brâncuşi hotărăşte să doneze statului român lucrările aflate în atelierul său de la Paris. El spera, astfel, că va putea lăsa moştenire României tot ceea ce putea el oferi mai bun. Spre surprinderea marelui artist, la solicitarea academicienilor din acea perioadă, autorităţile comuniste îi refuză oferta.

La începutul anilor '50, printre membrii Academiei RPR se numărau personalităţi de renume precum: Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Camil Petrescu sau Geo Bogza. Acestora li s-a adus în atenţie faptul că Brâncuşi dorea să îşi doneze sculpturile către statul român, însă au refuzat categoric această propunere, deoarece considerau că artistul nu respectă tiparele clasice ale domeniului în care activa.

Galerie foto

vezi galeria 10 foto

Mai mult decât atât, academicienii l-au refuzat pe Brâncuşi pentru că luase contact cu lumea artistică pariziană, despre care spuneau că îl influenţase în mod negativ. Specialiştii români spuneau despre sculptor că, deşi folosea în operele sale de artă elemente ale artei populare româneşti, îşi exprimă viziunea prin mijloace tipic "burgheze".

Pe 28 februarie, respectiv 7 martie 1951, au avut loc şedinţele Secţiunii de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Artă, din cadrul Academiei Republicii Populare Române. Adunările au fost prezidate de poetul Alexandru Toma, iar la ele au participat, printre alţii, Iorgu Iordan, George Călinescu, Alexandru Rosetti şi Gala Galaction. Întâlnirile au fost organizate cu scopul de a dezbate solicitarea lui Constantin Brâncuşi de a dona statului român operele sale din atelierul pe care îl deţinea în Paris. În total erau 230 de sculpturi, 41 de desene, 1600 de fotografii, dar şi unelte, piese de mobilier etc.

George Călinescu: ''Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură''

În cadrul adunărilor, părerile academicienilor au fost împărţite. Pe de o parte, Alexandru Toma şi George Călinescu refuzau categoric propunerea sculptorului, acuzându-l de faptul că era "duşman al regimului" şi că "nu se exprimă cu mijloace proprii acestei arte". De cealaltă baricadă (dacă, într-adevăr, putea exista o astfel poziţie) se aflau, printre alţii, Camil Petrescu, Geo Bogza şi Victor Eftimiu. Aceştia erau de părere că Brâncuşi reprezintă un adevărat simbol pentru români şi ar trebui ca poporul său să îi recunoască adevărata valoare.

Foto: gorjnews.ro

Foto: gorjnews.ro

Iată ce au consemnat membrii Academiei RPR în cadrul documentului prezentat:

"ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
 Secţiunea de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Arte
 Nr….  Bucureşti, Calea Victoriei, 125
 PROCES-VERBAL Nr.10 al şedinţei din 7 Martie 1951

 Şedinţa este prezidată de tov. Acad. M. Sadoveanu
 Participă: Acad. Gh. Călinescu, I. Iordan, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean al. Steriadi, V. Eftimiu şi tov. Geo Bogza, Prof. Al. Graur, Prof. I. Jalea, I. Panaitescu-Perpesicius şi K.H. Zambaccian.
 Şi-au scuzat absenţa tov. Acad. Gala Galaction şi tov. Lucian Grigorescu.

1/ Se citeşte procesul-verbal al şedinţei din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
2/ Tov. Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna februarie 1951 al Institutului de Lingvistică şi tov. Acad. G. Oprescu  depune procesul-verbal al şedinţei din 1 Martie a.c. a Institutului de Istoria Artei.
3/ Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării d-sale asupra sculptorului C. Brâncuşi, prezentând şi numeroase planşe şi  publicaţii cu reproduceri din Brâncuşi.
Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărţii lui Sobolev “Teoria leninistă a reflectării şi artă” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea aminteşte că citase pe Paciurea şi Brâncuşi ca exemple de formalism în sculptură la noi.
Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism şi formalismul extreme, cazul Brâncuşi trebue să fie discutat pentru că ridică probleme importante.
Tov. Acad. Călinescu, ia notă asupra comunicării tov. Prof.  Jalea, constată că Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice acestei arte. D-sa clarifică noţiunea de realism, în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realităţii şi nu ca o reproducere fotografică a ei, aşa cum o înţeleg în mod stângist.
D-sa încheie arătând inutilitatea continuării discuţiilor asupra lui Brâncuşi.
Tov. Acad. Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante. D-sa arată că datele şi faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuşi, o figură mai puţin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, şi îl ilustrează ca pe un om de talent şi de mari speranţe în prima parte a activităţii sale, dar care, sub influenţa unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indefinitul şi a cubismului, a devenit formalist, chiar când foloseşte elemente din arta populară, speculând prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze.
Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov. Jalea a intenţionat prin comunicarea D-sale să reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuşi.
Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R. a operelor sculptorului Brâncuşi, în jurul căruia se grupează antidemocraţii în artă. D-sa cere ca în secţiune să se discute pe viitor probleme rezolvate şi publicate de autorul comunicării şi propuse spre discutare Secţiunii.
Tov. K. Zambaccian şi Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că “himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităţilor de atunci şi că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numără cel al lui Tolstoi.
Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuţii interesante şi de a fi deschis probleme de o semnificaţie deosebită.
D-sa anunţă că, în şedinţa viitoare îşi propune să precizeze câteva nuanţe asupra formalismului în artă.
Şedinţa se ridică la orele 19.

SECRETARUL SECŢIUNII,
Acad. Mihail Sadoveanu, ss“

"Operele lui Brâncuşi sunt nişte opere pe care le-ar putea face orice ţăran neinstruit"

La şedinţă, academicienii discutaseră exclusiv pe baza unui referat conceput de o delegaţie trimisă în mod special în capitala franceză, pentru a evalua lucrările ce urmau să fie donate. Conform tipicului de la acea vreme, comisiile de "specialişti" erau formate din reprezentanţii de vază ai clasei muncitoreşti.

Acesta a fost şi cazul delegaţiei trimise la Paris. Astfel, printre membrii colectivului de investigaţie se regăseau fosta ţesătoare Constanţa Crăciun (ministrul Culturii) şi fostul tipograf cu patru clase Teohari Georgescu (ministrul de Interne).

La întoarcerea din Franţa, membrii comisiei s-au adresat  lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, spunându-i că "Operele lui Brâncuşi sunt nişte opere pe care le-ar putea face orice ţăran neinstruit". Drept urmare, liderul comunist a notat pe documentul primit din partea delegaţiei că "Operele lui Brâncuşi nu ajută cu nimic la edificarea socialismului în România. Refuzăm!".

Aflând decizia autorităţilor române de a-i refuza donaţia, sculptorul renunţă la cetăţenia română, la 1 august 1951, şi cere cetăţenie franceză, pe care o obţine chiar în anul următor. Tot atunci, Constantin Brâncuşi decide să renunţe la oferta pe care o făcuse statului român şi donează Franţei toate operele din atelierul său de la Paris.

Greşelile autorităţilor române au continuat şi după căderea regimului comunist. În acest sens, este binecunoscut episodul în care lucrarea "Domnişoara Pogany" a fost refuzată de Ministerul Culturii, pe motiv că era "neautentică" şi "falsă". Mai mult decât atât, la sfârşitul anului trecut, parlamentarii au refuzat să aloce 5 milioane de lei pentru a achiziţiona opera "Cuminţenia pământului", deşi proprietarii de drept ai sculpturii solicitau un preţ de 20 de milioane de euro. Ieri, Guvernul a anunţat că va relua procesul de achiziţie a sculpturii "Cuminţenia pământului".

În momentul de faţă, doar 16 dintre lucrările lui Constantin Brâncuşi sunt expuse în muzeele româneşti. 10 dintre acestea se află la Muzeul Naţional de Artă al României, iar celelalte 6 pot fi vizitate în cadrul Muzeului de Artă din Craiova.

Vă mai recomandăm şi: Ziua Culturii Extraterestre, celebrată în onoarea "vizitatorilor" care ar putea veni pe Terra

                                           Evoluţia bicicletei, într-un video de un minut. Toate etapele parcurse de această invenţie până a devenit ceea ce ştim acum. VIDEO

                                          Liniile de forţă ale câmpului magnetic solar, surprinse pentru prima dată de NASA într-un videoclip. În mod normal, acestea nu pot fi observate cu ochiul liber - VIDEO