Biopolitica şi eugenismul din România anilor 1920 – 1944, într-o expoziţie la Vila Minovici

Muzeul Municipiului Bucureşti anunţă, printr-un comunicat de presă, evenimentele de la Vila Minovici şi Casa Filipescu-Cesianu drept două ocazii de întâlnire cu profesorul universitar Marius Turda, care predă Istoria Biomedicinei din Europa Centrală şi de Est la Oxford Brookes University, unde conduce Centre for Medical Humanities.

• 7 celebrități despre care nu ai știut că au fost inventatori
• Carl Benz, inventatorul primului automobil modern. „Primul meu client a fost nebun. Al doilea voia să…

Marius Turda va fi prezent în calitate de curator la vernisajul „Ştiinţă şi etnicitate II: Biopolitică şi eugenism în România, 1920-1944”, programat vineri, de la ora 14.00, la Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Muzeul propune o expoziţie care documentează complexul program biopolitic şi eugenic gândit pentru a crea o nouă familie şi o nouă naţiune română printr-un management ştiinţific atât la nivel individual, cât şi colectiv din România, între anii 1920 şi 1944.

„Biopolitica şi eugenismul au fost sprijinite oficial, aşa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga Europă şi în Statele Unite. De la bun început, programul eugenic ce urmărea crearea unei populaţii româneşti sănătoase a fost plasat în cadrul mai larg al unui proiect biopolitic de instituire a unui protecţionism naţional şi de construcţie a naţiunii. Aşa cum această expoziţie o dovedeşte, sprijinul pentru biopolitică şi eugenism acordat de elitele româneşti nu a fost doar un simptom al rasismului şi antisemitismului acestora (deşi unii dintre eugeniştii români sunt notorii pentru rasismul lor), ci era în principal expresia dorinţei de a proteja corpul naţional prin controlul funcţiilor sale biologice şi sociale”, arată organizatorii.

„Ideea unei Românii etnic omogene a fost, desigur, exprimată încă de la începutul secolului XX, dar ea a devenit o normă politică abia în timpul regimului lui Ion Antonescu, dând consistenţă argumentelor ideologice care au stat la baza exterminării evreilor şi a romilor în perioada 1941-1942. Atunci, în centrul atenţiei nu mai erau îmbunătăţirea şi protejarea eugenică a familiei române, ci însăşi supravieţuirea şi viitorul naţiunii. Menţinerea potenţialului rasial al naţiunii devenise un obiectiv de primă importanţă, şi oricine punea în pericol acest potenţial era stigmatizat ca inamic al statului. Această formă radicală de etnicitate a fost promovată odată cu intensa politizare şi totala subordonare a instituţiilor de cercetare ştiinţifică faţă de guvernul României”, se notează în prezentarea evenimentului.

Folosind materiale puţin cunoscute marelui public, această expoziţie ilustrează măsura în care agenda naţională a redefinit proiectele ştiinţifice în România. Popularitatea biopoliticii şi eugenismului în perioada interbelică şi a celui de-Al Doilea Război Mondial nu poate fi contestată, dar efectele acesteia rămân a fi cercetate de aici înainte. În ultimă instanţă, această expoziţie încurajează atât publicul larg, cât şi specialiştii, să reflecteze critic asupra acestor idei fără a ezita însă să recunoască rolul central ocupat de biopolitică şi eugenism în istoria României în perioada 1920 – 1944.

Expoziţia este realizată în colaborare cu Răzvan Pârâianu, de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu-Mureş, şi reprezintă colaborarea dintre Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University, Muzeul Municipiului Bucureşti, Embassy of Israel in Romania.

În calitate de conferenţiar, Marius Turda va fi în dialog cu Sorin Antohi, istoric al ideilor, eseist şi traducător, membru în Academia Europaea, coordonator al seriei Idei în Agora, un program dedicat analizei spiritului public, sâmbătă, de la ora 16.00, la Casa Filipescu-Cesianu. Tema discuţiei este „Eugenismul şi protecţia corpului naţional în România, 1920 – 1944”.

Intrarea la ambele evenimente este liberă în limita locurilor disponibile.