Prima pagină Cultura

Shi Hai Deng – Maestrul desavarsit

Nicu Parlog | 12.05.2008 | ● Vizualizări: 3078
Shi Hai Deng – Maestrul desavarsit     Shi Hai Deng, Shaolin, arte martiale, budism, China, maestru, Templu + zoom
Galerie foto (1)

In era globalizarii si a tehnologiei digitale, a super atletilor care beneficiaza de programe de antrenament concepute pe computer, ispravile si conduita unui marunt om din China atrageau atentia lumii asupra valorilor autentice ale artelor martiale traditionale. Numele sau era Shi Hai Deng. Timp de peste 50 de ani a fost nimeni altul decat abatele faimosului Templu Shaolin...

Viata si ispravile sale au fost subiect de filme, de piese de teatru, dezbateri televizate, obiect de studiu in universitati si institute de investigare ale capacitatilor umane. La un moment dat, a fost solicitat sa predea chiar si temutelor unitati de elita ale seviciilor secrete chinezesti.  Spre apusul trecerii sale prin aceasta lume, Hai Deng a castigat respectul si admiratia tuturor. Pana si liderul Chinei comuniste, Deng Ziaoping, i se adresa cu titlul respectuos de Da Shi - Mare Maestru, fapt unic pentru liderul unei tari in care religia, artele martiale si practicile ezoterice traditionale au fost, in buna parte, interzise si catalogate drept retrograde si incompatibile cu preceptele ateiste din faimoasa carticica rosie a lui Mao.

Hai Deng a fost personificarea idealizata a marilor luptatori sacri din China antica. In plus, acest luptator spiritual, cu statura mica si aparenta stearsa, a fost un Bodhisattva, fiinta din panteonul budist despre care se crede ca a ajuns in pragul desavarsirii spirituale, fiind aproape de eliberarea karmica, in pragul starii de Buddha. Considerat, dupa preceptele canonice budiste, drept un Bodhisattva desavarsit, Hai Deng s-a ridicat la inaltimea profetiei prin destinul sau. Cei care i-au stat in preajma se considerau norocosi ai sortii pentru sansa de a fi intrat, macar o data, in contact cu el.

Hai Deng intruchipa perfect dictonul martial chinezesc, “pumni de otel si inima de aur”. In ciuda abilitatilor sale neintrecute in lupta, micutul calugar se detasa printr-o blandete sufleteasca de care nimeni nu ar banui, in mod normal, un om capabil sa ucida un urs cu o singura lovitura de palma. De fapt, puterea inexplicabila pe care o declansa in timpul luptelor sau demonstratiilor nu era depasita decat de umilinta si bunatatea de care dadea dovada in preajma unei fiinte vii, fie ea pasare, insecta sau om. Mintea sa cuprinzatoare memorase tot Canonul Budist, o culegere oficiala ale preceptelor si sfaturilor lui Buddha, care insumeaza peste 8 000 de volume... Ca o incununare a realizarilor sale, forul conducator al Templului Shaolin il numea conducator al acestui lacas de lupta si cunoastere. La insistentele calugarilor, umilul maestru accepta, devenind astfel al 32-lea abate din istoria seculara a Templului.

Intre razbunare si iluminare

In anul 1902, undeva in satul Jiangyoushen din provincia chineza Sichuan, se nastea un copil obisnuit in cadrul unei familii sarace. Destinul parea ca-i rezerva o viata de pescar, fermier pe plantatiile de orez sau, in cel mai bun caz, de negustor de maruntisuri in piata centrala a satului. Dar karma micutului aveau sa curga spre alte directii...Numit de parintii sai Fang Qinghe, baiatul are parte de o copilarie scurta si dura, mama sa imbolnavindu-se si murind chiar in ziua in care Fang implinea cinci ani. Alaturi de tatal sau munceste ca zilier pe campurile de orez. La scurt timp dupa implinirea varstei de 12 ani, tatal sau este ucis de un grup de banditi care il confundase cu un bogatas local. Zdrobit de durere, Fang este insensibil la sfaturile bunicului care se temea pentru viata sa, si hotaraste sa-si razbune tatal. Inarmat cu o secure, el a urmarit grupul de banditi pentru ca, dupa aproape doua saptamani, profitand de faptul ca liderul grupului se oprise pentru a bea apa, Feng il ucide, disparand inainte ca strigatele muribundului sa-i alerteze pe ceilalati nelegiuiti.

Nu se cunosc date despre activitatea sa inainte de implinirea varstei de 19 ani, moment in care Feng devine student al Universitatii din Sichuan, institutie de invatamant pe care este nevoit sa o abandoneze in scurt timp datorita dificultatilor financiare. Tanarul se refugiaza, in schimb, in studiul Kung Fu-ului, pasiunea sa pentru artele martiale chinezesti fiind de-a dreptul incredibila. Datorita acestui fapt, intra in atentia fortelor de politie din Sichuan, fiind deseori solicitat sa intervina pentru aplanarea conflictelor din barurile si cluburile locale. Conform memoriilor sale, Feng a fost nevoit sa renunte la slujba de politist dintr-un fapt bizar... munca il impiedica sa-si dedice suficient timp antrenamentelor.

Pasii nestiuti ai karmei sale il aduc din nou in satul natal, acolo unde decide sa se calugareasca in Templul Budist din Jiangyshou, moment in care numele sau este schimbat. Calugarul superior alege pentru Feng numele de Hai Deng – Lumina Oceanului, in traducere aproximativa, cu trimitere directa catre lumina cunoasterii budiste care, in conceptia adeptilor acestei religii, este atotcuprinzatoare precum Oceanul cel nesfarsit! Karma-i zambeste din nou, maestrii sai fiind doi calugari deosebiti, refugiati in urma incendierii Templului Shaolin de catre capetenia razboinica Shi Yousan, eveniment produs in anul 1928.
 
Sub indrumarea acestor maestri, Hai Deng este initiat in studiul Tongzigong, o forma particulara de Qi Gong, exercitii care odata ce sunt practicate, duc nu doar la trezirea capacitatilor latente ale trupului omenesc, ci si la mentinerea tineretii pana la varste incredibile. Unul dintre stilurile sale favorite era Meihuazhang – Stilul Posturii Florilor de Prun, o forma de lupta particulara ale carei aplicatii sunt pe deplin intelese dupa cel putin 10 ani de antrenamente zilnice. Tot aici, Hai Deng deprinde secretele Degetului Chan, cea mai dificila dintre cele 72 de Abilitati ale unui Shaolin, o serie de tehnici specifice care, odata stapanite, duc la realizarea de fapte aparent paranormale.

Hai Deng era un budist practicant convins, motiv pentru care a evitat intotdeauna sa dea curs provocarilor la lupta care veneau din partea numerosilor practicanti de Kung Fu din intreaga China. Cand unii dintre acesti luptatori deveneau agresivi si cautau sa-l provoace in fel si chip, Hai Deng obisnuia sa-i umileasca sfaramand in fata acestora, cu mainile goale, pietre enorme, busteni sau chiar ziduri de cladire. Provocatorilor stupefiati le propunea, privindu-i fix, sa-l provoace la lupta atunci cand, la randul lor, vor fi capabili de performante asemanatoare.

Hai Deng nu si-a folosit forta incredibila decat o singura data in viata, atunci cand un taur turbat atacase un grup de tarani adunati pentru o petrecere estivala. In fata bestiei dezlantuite, Hai Deng a eschivat scurt si a lovit o singura data in toracele acesteia. Taurul a cazut ca secerat. Satenii care au autopsiat ulterior animalul au fost uluiti cand au descoperit ca inima, plamanii si ficatul acestuia aratau precum o pasta de carne amorfa, in ciuda faptului ca pe corpul sau nu se vedea niciun hematom sau urme de oase rupte. Organele animalului aratau ca dupa o implozie. Aceasta era dovada stapanirii renumitei Palme de Diamant, sau “lovitura care vibreaza”, dupa cum era cunoscuta in filmele comerciale de Kung Fu din Hong Kong.

America intr-o punga de plastic...

Omenirea a aflat recent de universul Shaolin, cu tot ce reprezinta acest nume: templu, stil, scoala, traditie, demonstratii publice, budism, meditatie, arme, Kung Fu si Qi Gong. Pentru prima data, Occidentul a intrat in contact cu maiestria calugarilor Shaolin cu ocazia turneului efectuat de catre delegatia oficiala a Templului Shaolin in Statele Unite la inceputul anului 1991.Cu acesta ocazie, calugarii Shi Deqian si Shi Yanming au primit acceptul conducerii templului de a deschide primele scoli de Shaolin Quan din America. Putini isi mai aduc, insa, aminte de vizita intreprinsa de Hai Deng in Statele Unite, cu ocazia invitatiei facute de catre Venerabilul Maestru Hsuan Hua, unul dintre pionierii budismului pe pamant american.

Hai Deng traia preceptul budist al non acumularii de bunuri in fiecare moment al vietii sale. La sosirea pe aeroportul din San Francisco, membrii delegatiei au observat cu stupoare ca maestrul venise in America doar cu roba portocalie de calugar budist si cu o punga de plastic goala pe care si-o luase cu el pentru a se adaposti in caz de ploaie... Surpriza membrilor delegatiei americane a fost inca mai mare, atunci cand s-au dus spre zona destinata receptiei bagajelor pentru a lua valiza lui Hai Deng. Ajunsi la sectiunea bagaje, acestia au primit o cutie mica de care era prins un bilet cu numele maestrului Shaolin. Inauntru era doar o periuta de dinti!

Pentru a-i face o surpriza maestrului Deng, gazdele sale l-au invitat pentru prima oara in viata sa la cinema, acolo unde rula o pelicula din Hong Kong care avea ca subiect artele martiale. Intrebat la sfarsitul filmului ce parere i-au facut salturile spectaculoase, luptele acrobatice, cascadoriile pe muchie de cutit si tehnicile actorilor, Hai Deng a raspuns sobru: “Acesta nu este Kung Fu. Adevaratul Kung Fu nu este spectaculos, este chiar urat de privit. O lupta reala nu dureaza mai mult de un minut. Este vorba de multa durere, sange si oase rupte...Filmele acestea aduc mai mult rau artelor martiale. Lupta este o chestiune de secunde, de viata si moarte. Lupta trebuie evitata cu orice pret.”

Stagiile sustinute de maestru in cadrul scurtei sale vizite in America, au prilejuit inca mai multa uimire gazdelor sale, care nu se asteptau ca un calugar Shaolin autentic sa se comporte intr-un mod atat de straniu.
In timpul antrenamentelor, Hai Deng punea accentul pe tehnicile de Qi Gong in detrimentul celor de lupta. “Aceste exercitii sunt pentru cultivarea energiei Qi, fluxul vital din orice fiinta vie. Qi Gongul este o arta impartita in doua mari directii, exercitii pentru cresterea longevitii si tehnici de mentinere a sanatatii. Puneti sanatatea pe primul loc. Cum va puteti inchipui ca, fara o sanatate de fier, veti avea vreo sansa sa castigati o lupta?”, declara maestrul la sfarsitul unei sesiuni de antrnament din San Francisco.

In urma insistentelor gazdelor sale, Hai Deng a performat unele tehnici de lupta in fata lor. Auditoriul a ramas perplex. Miscarile maestrului pareau stangace, fortate si nenaturale. Cei care au incercat insa sa lupte in joaca cu el au avut un soc. In fata ilustrului spirit Shaolin intruchipat de batranul de 1,50 metri, luptatorii declarau ca au simtit o groaza inexplicabila, concomitent cu senzatia fizica a unui camp magnetic invizibil. O alta abilitate stapanita de Hai Deng era controlul perfect al absorbtiei loviturilor adversarului. In cadrul demonstratiilor sale publice din China natala, Hong Kong sau Statele Unite, abatele Shaolin fusese lovit de nenumarate ori, cu toata puterea, de pumnii si picioarele a nenumarati sceptici. Batranul zambea sub ploaia de lovituri in timp ce martorii neconvinsi initial de forta maestrului, erau cuprinsi de stupoarea inexplicabilului. Batranul maestru parea un diamant incrustat intr-o carcasa de otel, tot acest ansamblu fiind invelit intr-un val delicat de matase.

Cel ce statea intr-un singur deget

Hai Deng a fost singurul om care a trait in secolul trecut, capabil sa stapaneasca la perfectie abilitatea Degetului Chan. In cadrul acestei tehnici, paracticantul trebuie sa-si sustina initial toata greutatea corporala in maini asemenea unui atlet de circ sau a unui gimnast. Dupa acest nivel, practicantul trebuie sa stea in pumni, apoi in degete, dupa care trebuie sa reduca numarul de degete in care sta, literalmente, pana cand reuseste sa stea intr-un singur deget al unei singure maini! Calugarul care stapaneste abilitatea Degetului Chan, poseda o adevarata arma alba. Degetele sale sunt atat de puternice incat poate injunghia cu ele abdomenul sau cutia toracica a adversarului. Maestrul Hai Deng obisnuia sa demonstreze abilitatile Degetului Chan strapungand, in fata numerosilor martori oculari, pielea cruda, groasa si deosebit de tare a unei vaci sau a unui cal.

Hai Deng a fost hirotonisit abate al Templului Shaolin in urma unei retrageri intr-una dintre pesterile Muntelui Songshan, acolo unde, sub supravegherea maestrilor examinatori, a intrat intr-o meditatie profunda care a durat patru zile si patru nopti. Atunci a primit numele complet de Shi Hai Deng. Heng Sure, maestrul care l-a cunoscut pe Hai Deng si s-a ocupat de intocmirea biografiei acestuia, ne transmite un fapt interesant.
Hai Deng a fost un adept complet si dedicat al ordinului budist monastic de la Shaolin.  Conform maestrului Sure, lumina stranie care inconjura corpul lui Shi Hai Deng in momentul in care medita, era o dovada, in planului vizibil, a virtutii maestrului.

Abatele de la Shaolin nu a avut contact sexual cu nici o femeie de-a lungul intregii sale vieti. A fost fidel juramantului de castitate depus de orice calugar budist care isi dedica viata autoperfectionarii si iluminarii spiritului. Spre sfarsitul vietii sale, maestrul Deng incepuse deja sa arate semnele unei boli care, intr-un final, a dus la moartea sa. Deloc tulburat de nemiloasa sa afectiune, Hai Deng declara ca boala nu este altceva decat rezultatul pacatului facut in tinerete, atunci cand l-a omorat pe ucigasul tatalui sau. Karma negativa, declansata in acel moment, s-a evidentiat abia la sfarsitul vietii sale.

In dimineata zilei de 11 ianuarie 1989, Hai Deng aduna toti calugarii din templu in curtea centrala dupa care, izbucnind intr-un hohot de ras putenic, a exclamat : “Vedeti? Acesta este cel mai mare secret al vietii!“ Cateva minute mai tarziu, maestrul parasea acesta lume.