Prima pagină Cultura

Takamatsu – Ninja cu Gheare de Tigru

11.20.2009 | ● Vizualizări: 3426
Takamatsu – Ninja cu Gheare de Tigru      ninja, arte martiale, luptatori, Takamatsu Toshitsugu, japonia, ninjutsu, razboinic, ucigas, karate + zoom
Galerie foto (8)

Nu-i asa ca va asteptati ca cel mai teribil ninja al secolului trecut sa fie o huiduma cu ochi furiosi, blindata de muschi si inarmata cu un adevarat arsenal la purtator? Gresit! Ultimul mare maestru al ninjutsu-lui parea – la prima vedere – un batranel firav, cu o pereche de ochelari de vedere imensi si imbracat, mai tot timpul, cu un pulover de pensionar plictisit. Multi adversari s-au lasat inselati, in mandria lor, de infatisarea inofesiva a batranului. Toti au murit sau, in cel mai fericit caz, au ramas schilozi pe viata de cel care a purtat numele Takamatsu Toshitsugu, ferocele luptator caruia zeitatile artelor martiale i-au incredintat misiunea de a duce Arta Neagra in secolul XX.

Tatal – afacerist, bunicul – tezaur viu al artei razboiului

"Nu vreau sa ma apuc de afaceri, cine crezi ca sunt?Numai prostii si fricosii isi irosesc viata in cautareabanilor..."
Takamatsu, intr-o discutie furioasa cu tatal sau pe seama viitoareisale cariere

Pentru majoritatea oamenilor, termenul de"ninja" trimite spre imaginea stereotip aucigasului imbracat complet in negru, inarmat cu stelute ascutitedin metal, care se furiseaza pe langa ziduri si prin copaci,pandind samuraiul pe care trebuie sa-l asasineze. Sau, mai rau,marea majoritate ii asociaza ninja cu personajele caricaturale dinpleiadele de filme cu karate, de mana a doua, careau aruncat practic in derizoriu ninjutsu, o arta straveche, curamificatii nebanuite in istoria lumii. Adevarul este cu totulaltul.



Takamatsu Toshitsugu a ales sa se reincarneze incel de-al 23-lea an al erei Meiji (10 martie 1887 pentrunon-japonezi) in orasul Akashi din provincia Hyogo. Copilul aprimit la nastere numele de Jutaro, devenit mai apoi Hisatsugu sischimbat in adolescenta cu cel de Toshitsugu, care se scrie cuaceleasi ideograme Kanji, dar se pronunta diferit. Cel care adevenit mai apoi maestrul suprem al tuturor razbonicilor de pecalea Ninpo, a beneficiat de o karma generoasa, intrucat tatal sau,Yasaburo Takamatsu era un prosper afacerist, care detinea, printrealtele, o fabrica de chibrituri in orasul Kobe. Lipsit de grijilemateriale, baiatul este atras instinctiv de artele martiale vechijaponeze, asa numitele Ko Ryu. Nici nu avea cum sa fie altfel,tinand cont de bogatul « pedigree » al familiei Takamatsu, in caresingurul nelalocul lui era nevolnicul sau tata, un afaceristrapace, avar pierdut intre hartii si animat doar de cum sa strangamai multi bani.

Familia Takamatsu era originara din satul Matsugashima din Ise, oadevarata pepiniera de razboinici. Mai mult, in trecut, un membrual familiei a reusit chiar sa devina daimyo peste regiune, detinandcastelul Hosokiubi, care mai poate fi admirat si astazi. In plus,arhivele familiei adaposteau o adevarta comoara, un text stravechidenumit Amatsu Tatara, document scris pe rolurile makimono. DespreAmatsu Tatara se stie ca prezinta niste tehnici ezoterice cuvechime milenara de origine non-japoneza, ci tibetana si sumeriana.Mai multe cunosc doar putinii initiatii.

Mezinul familiei este atras de invataturile bunicului din parteamamei, pe care l-a considerat de altfel, adevaratul sau tata. Acestbunic era nimeni altul decat Toda ShinryukenMasamitsu. La acea data, « tataie » ninja detineao clinica de chiropraxie si un dojo in oraul Kobe. Avea rang desamurai si era Soke (mare maestru mostenitor) al scolii ShindenFudo Ryu. Printre altele, era si descendentul direct al lui TozawaHakuunsai, razbonicul care a fondat temuta scoala Gyokko Ryo KoshiJutsu. Adeptii acestui stil sunt specialisti ai dislocariitendoanelor si incheieturilor, pe langa stapanirea tehnicilor derupere a oaselor - specialitatea casei.

Dezamagit de faptul ca fiul sau nu era atras sa faca bani, pe langafaptul ca manca bataie periodic la scoala datorita staturii salefirave, tatal decide cu jumatate de inima sa-si lase progenitura pemainile de fier ale bunicului. Decizie mai mult decat inteleapta,dupa cum s-a dovedit mai tarziu...

Ucenicia unui pui de ninja

"Chiar si atunci cand vei fi pe moarte, trebuie samori razand"
Maestrul Toda Shinryuken Masamitsu


Odata intrat in ghearele (la propriu!) bunicului, Takamatsu facecunostinta cu cele mai apropiate prietene ale oricarui luptatordedicat: Rabdarea, Durerea si Perseverenta. Toda nu-si cruta delocnepotul. Nu vrea ca pretioasa-i mostenire sa incapa pe mainile unuidiletant. In primul an de antrenament, copilului nu-i estearatata nicio tehnica de lupta. In schimb, este aruncat prin totiperetii si podeau salii de antrenament. La indemnul asprului Toda,elevii avansati nu-l cruta deloc. Takamatsu ajunge sa sangereze dincoate si genunchi. Dar durerea si neputinta nu au facut decat sa-lintarate mai tare.

In scurt timp, ajunge sa-si petreaca noptile cerandu-leucenicilor avansati sa-l bata si mai tare. De-abia din acestmoment, Toda se decide sa-l invete prima tehnica. Pe masura cestatea mai mult in compania nepotului, o bucurie stranie rasarea ininima batranului, Takamatsu, carne din carnea sa si sange dinsangele sau, se dovedeste foarte talentat pentru calearazboinicului noptii. La varsta de 13 ani, tanarul cunostea dejatoate tehnicile scolii. Atunci, bunicul s-a decis sa-si dezvaluieadevarata identitate in fata nepotului. Era printre ultimii ninjaadevarati din lume. Scrisese sub pseudonim tratate de tacticamilitara pentru Academia Militara Imperiala Japoneza. Si erapastratorul urmatoarelor scoli de ninjutsu: Koto Ryu,Gyokko Ryu, Gyokushin Ryu, Kumogakure Ryu si Togakure Ryu.Takamatsu se vede deodata in fata unui univers care-i intrecuse sicele mai optimiste asteptari. Din nefericire, pe cand avea 22 ani,bunicul Toda moare.

Pe patul mortii, batranul isi cheama nepotul, declarandu-i caavea sa-i spuna cele mai mari secrete ale unui luptator:

"Takamatsu, baga bine la cap ce iti voi spune acum, pentruca voi muri si asa ceva n-o sa mai auzi niciodata. Poti chiar sauiti tot ce te-am invatat pana acum, dar sa retii aceste douaprincipii. Este mai mult decat suficient...
1. Chiar cand stai in fata infrangerii iminente, pastreaza-tizambetul interior
2. Niciodata sa nu vorbesti depre cunoasterea ta. Poate sadispara."

Pelerinajul tigrului mongol

Cautarile martiale l-au dus pe Takamatsu in preajma unui altmaestru ascuns din acea perioada, Mizuta YoshitaruTadafusa. Mizuta cunostea la perfectie tainele scoliiTakagi Yoshin Ryu. In acelasi timp, in buna traditie a ninjutsului,un alt mare maestru traia in preajma lui Takamatsu, studiintu-iacestuia atitudinea, determinarea si progresul de care dadeadovada, fara ca acesta sa banuiasca macar ca asupra sa erauatintiti zi si noapte ochii lui Ishitani MatsutaroTakekage. Maestrul Ishitani era o cunostinta veche de abunicului, care alesese sa traiasca ascuns in pielea unui simplupaznic de la fabrica de chibrituri a familiei. In cercurile secreteale razbonicilor supremi din Japonia, Ishitani era probabil cel maitemut personaj. Multi erau convinsi ca acesta facea afacericu demonii, Necuratul fiind cel care negocia de pe pozitiiinferioare, atunci cand era invocat de Ishitani... Pentru oameniiobinsuiti, insa, maestrul ocultat era doar un simpatic paznic carespunea glume interminabile.

Ishitani l-a initiat pe Takamatsu in artele Kuki HappoBiken no Jutsu, Hon Tai Yoshin Ryu, Gikan Ryu si Shinden MusoRyu. La moartea lui Ishitani, Takamatsu ramasese ultimulreprezentant al ninjutsului pe Terra. Cunostea toate scolile si incantatiile ezoterice ale caii intunecate. Acum venise vremea satesteze tot ce a invatat. Cum in Japonia acelor timpuri nu preaavea rival, decide sa plece in China, in cautarea unor provocarimartiale sau a unor maestri care sa-i reveleze alte dimensiuni alecunoasterii. Asa se naste legenda celui supranumit decontemporani sai, Tigul Mongol (Moko no Tora).

Acesta era doar unul dintre numele purtate de Takamatsu, intumultoasa si intortocheata sa viata. Biografii sai ne insira omultitudine porecle, strans legate fiecare de cate o insusire afostului copil de afacerist: Jutaro Chosui (Apa Pura), Uoh (NobilulInaripat), Nakimiso (Plangaciosul), KoTengu (Micul Spiridus),Kikaku (Coarnele Demonului), Yokuoh (Batranul care alearga prinCer), Kotaro(Tanarul tigru).

In drum spre China, a poposit in Coreea, unde a fost uceniculunui alt personaj misterios, maestrul Kim Kei. La despartirea deacesta, Takamatsu adauga bogatului sau arsenal martial,stapanirea a nu mai putin de 18 arte martiale de sorginte chinezasi coreeana. Intors in Japonia, isi da seama ca pregatirea saspirituala lasa de dorit. In acest scop, intreprinde un pelerinajin Muntii Maya din Kobe. Acolo, in preajma cascadei sacre Kame noTaki, intalneste o fiinta exceptionala sub forma fizica apustnicului Tamaoki. In mijlocul naturii, aprofundeaza studiulscolilor budiste ezoterice Shingon si Tendai.

La scurt timp dupa parasirea manastirii, se indreapta din noucatre China, constient de imensul potential martial de pe acestemeleaguri. Traieste in China si Mongolia o perioada de peste 10ani. Pentru a nu muri de foame, a fost nevoit sa predea artemariale la scolile englezesti din China, unde a avut peste 1.000 deelevi pe care, bineinteles, nu i-a invatat ninjutsu, ci diferiteforme si principii din Jiu jitsu.

Niciodata infrant

Ajunge sa se lupte cu maestrul Zhang Zi Long, un specialist inShaolin Kung Fu. Lupta se termina cu victoria lui Takamatsu, ceidoi devenind, la sfarsit, buni prieteni. In timpul in care a statin China, a sustinut numeroase lupte pentru a-si dovedi suprematia.Multe din aceste confruntari erau dueluri pe viata si pemoarte. Tigrul nu a pierdut niciuna. Datorita atitudiniisale din timpul luptelor si ferocitatii neobisnuite, i s-a spusTigrul Mongol. Desi bland la chip, Takamatsu avea ceva in fiinta sadin infatisarea temutului carnivor. Pentru a-si dezvolta armelenaturale, si-a petrecut toata viata antrenandu-si palmele sidegetele de la maini si picioare. Dispretuia pumnul din simplulmotiv ca, in opinia sa, degetele sau podul palmei sunt arme multmai periculoase.

O mare parte din antrenamentul sau se rezuma la lovireaunei pietre sau a trunchiurilor de copac. Ajunge sa aiba nistedegete atat de puternice incat putea jupui de scoarta un trunchi decopac. Mainile sale aveau un aspect grotesc cu degete asemanatoareghiarelor si unghii de cateva ori mai groase decat ale unui omobisnuit.

Intr-un incident din China, Takamatsu este atacat de o banda dehoti care isi inchipuiau ca este bogat deoarece era japonez. Ce s-aintamplat mai departe, povesteste chiar Takamatsu in memoriilesale:

"Un bandit m-a imobilizat, prinzandu-ma in brate pe laspate. Apoi, a tipat si a cazut secerat la pamant. Nu stiu ce amfacut, nu imi aduc aminte nici azi ce s-a petrecut cu mine. Amsimtit brusc ca am ceva moale, cald si umed in mana. Era ochiuldrept al celui care ma prinsese. Nu imi amintesc cand i l-am smulsdin orbita. Totul a fost fulgerator, mai mult decat instinctiv. Mis-a facut mila de el si i-am dat primul ajutor. Asta nu m-aimpiedicat sa-i cer mai apoi sa-mi plateasca serviciul medical. Eraun bandit, totusi. Astia au bani in orice tara dinlume..."

In alt incident, un calaret a sarjat spre el tintind un pistolasupra sa. In apopriere, era o sabie infipta in pamant. Takamatsu aplonjat rostogolindu-se, a ridicat sabia si a tasnit in aertaindu-i capul dusmanului. Mai tarziu, recomanda tuturor elevilorsa puna mare accent pe tehnicile de cadere si rostogolire. Cumimplacabila karma ajunge din urma pe oricine, intr-o luptaulterioara, Takamatsu ajunge sa-si piarda la randul sau un ochi,inlocuindu-l pana la sfarsitul vietii cu unul de sticla.

In memoriile sale, declara ca, in timpul pelerinajului martialdin China, a intalnit doar doi razboinici care i-au pus cu adevaratviata in primejdie. Unul era un practicant Shaolin de Kung Fu, iarcelalat un exponent al scolii Shorinji Kempo. Putini stiu caultimul ninja a fost garda personala a lui Pu Yi, ultimul imparatal Chinei, precum si cel mai bun prieten al lui Jigoro Kano,fondatorul Judo-ului. Dintre elevii sai, se detaseaza net figuralui Fumio Akimoto, depre care Takmatsu spunea:

"Cand ma antrenez cu el cu sabia, trebuie sa fiu alert lacapatitate maxima, altfel e in stare sa ma omoare".Cei mai celebri studenti ai sai au ramas, totusi, MaasakiHatsumi si Shoto Tanemura, care astazi sunt in rivalitate deschisa,fiecare declarand ca el este adevaratul urmas al TigruluiMongol.

Takamatsu Toshitsugu a fost una dintre cele mai maripersonalitati martiale date vreodata de Japonia. Ca oparticularitate a mentalitatii sale, incepea intotdeaunaantrenamentele cu elevii fara nicio forma de incalzire,declarandu-le sincer ca, in cazul unui atac pe strada, cu sigurantanu vor avea timp de incalzire...

In anii '60, batranul ninja tinea o rubrica despre ninjutsu inpaginile unui cotidian nipon, intr-un din articol sustinand ca, incazul artelor martiale adevarate, daca trebuie sa lupti, estiobligat sa iti ucizi adversarul. Un maestru de karate cu multi danipe centura a ras de el, considerand ca in prezent nu mai ai de cesa te antrenezi pentru un scop ultimativ si, in plus, Takamatsu,batran fiind, nu mai poate sa ucida pe nimeni. Infuriat pestemasura de ofensa primita, batranul razboinic a dat buzna intr-oemisiune a televiziunii japoneze, unde l-a invitat pe obrazniculkarate-ka sa-si retraga jignirile intr-un interval de trei zile,altfel il provoaca la lupta pe viata si pe moarte. In mai putin detrei zile, constient probabil de prostia facuta, acesta isi retrageafirmatiile.

In afara de arte martiale, Takamatsu era atras de doarde pictura si era un mare amator de plimbari lungi zilnice, insotitde cainii sai din rasa spitz japonez. La varta de 85 deani isi incheie socotelile cu existenta pamanteasca. Era data de 2aprilie 1972. Din nefericire, odata cu el a murit si adevaratulninjutsu...

CITESTE SI: