Constipația cronică ar putea avea legătură și cu creierul, spun cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Constipația cronică ar putea avea legătură și cu creierul. Un tranzit intestinal regulat și fără efort este unul dintre acele lucruri pe care mulți le apreciază abia atunci când apar probleme. Constipația cronică afectează însă până la 15% din populația lumii și poate avea mai multe forme, fiecare cu propriile cauze.

Una dintre ele este constipația cu tranzit lent (STC), în care materiile fecale se deplasează foarte încet prin intestin. Această afecțiune ar putea fi provocată de tulburări ale sistemului nervos enteric, rețeaua de nervi care controlează peristaltismul, adică mișcările musculare ce împing conținutul digestiv prin tubul digestiv.

Constipația cronică ar putea avea legătură și cu creierul. Potrivit unui nou studiu, unele cazuri de STC pot apărea din cauza unui dezechilibru al axei intestin-creier. Cercetătorii au propus un model care explică modul în care interacționează microbiota intestinală, mucoasa intestinului și sistemul nervos enteric, supranumit și „al doilea creier” al organismului.

Constipația cronică ar putea avea legătură și cu creierul. Care este mecanismul implicat?

Modelul începe cu modificarea microbiotei intestinale, influențată de alimentație, medicamente sau stilul de viață. Schimbările din compoziția bacteriilor duc la producerea unor metaboliți diferiți, substanțe care pot afecta bariera intestinală responsabilă de absorbția nutrienților și de blocarea compușilor nocivi.

„Dovezile actuale susțin existența unei legături între modificările microbiotei și constipație. Totuși, acestea provin în principal din studii observaționale și experimente pe modele de laborator, nu din dovezi directe obținute la oameni”, spun autorii, citați de ScienceAlert.

Unele substanțe produse de bacteriile intestinale sunt benefice, precum acizii grași cu lanț scurt rezultați din fermentarea fibrelor. Altele, provenite din acizii biliari, membranele bacteriene sau metabolizarea triptofanului, pot favoriza un mediu care slăbește mucoasa intestinală și răspunsul imunitar.

Dacă această barieră devine mai permeabilă, metaboliții bacterieni pot declanșa inflamații și pot afecta funcționarea sistemului nervos enteric, perturbând contracțiile intestinale. Cercetătorii subliniază însă că slăbirea barierei intestinale nu provoacă direct constipația, ci creează condițiile pentru apariția altor dezechilibre.

Cum ar trebui tratată problema?

În etapa următoare sunt afectate comunicarea dintre neuroni, celulele imunitare și microorganismele intestinale, precum și stratul muscular responsabil de deplasarea conținutului intestinal. În final, pot apărea pierderi de neuroni, dezechilibre chimice sau disfuncții ale celulelor care coordonează ritmul peristaltismului.

Din cauza complexității acestor mecanisme, autorii consideră că tratarea constipației ar trebui să vizeze mai multe direcții. Printre opțiuni se numără refacerea microbiotei cu probiotice și prebiotice sau chiar transplantul de microbiotă fecală, metodă care a dat rezultate promițătoare în alte afecțiuni. Alte strategii urmăresc reducerea inflamației sau protejarea neuronilor implicați în controlarea motilității intestinale, deși astfel de terapii încă nu sunt disponibile pentru constipație.

Cercetătorii spun că, pe viitor, aceste abordări ar putea fi combinate cu tratamentele clasice pentru a îmbunătăți funcționarea intestinului și hidratarea materiilor fecale.

Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Immunology.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe

Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul

Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă

Cercetătorii au aflat cum celulele cancerului de colon își schimbă identitatea pentru a se răspândi