Prima pagină Maratoanele Descopera Descoperă Misterele Universului

Suntem singuri in Univers? Nu!

09.29.2010 | ● Vizualizări: 6524
Suntem singuri in Univers? Nu!     extraterestri, Stephen Hawking, Morgan Freeman, mistere, misterele universului, univers, calatoria in timp, big bang, creationism, extraterestri, incredibil, Discovery Channel, Discovery Science + zoom
Galerie foto (13)

Cu mai bine de 400 de ani in urma, Giordano Bruno, un teolog si filosof umanist italian din epoca Renasterii, scria ca “in spatiu exista nenumarate pamanturi care orbiteaza alti sori si care ar putea gazdui creaturi similare, ba chiar superioare celor de pe omenescul nostru Pamant.” Vizionarul a fost ars pe rug, in Roma, la 1600. Spre finele secolului al XIX-lea, lucrarile stiintifico-fantastice ale lui Jules Verne si H.G. Wells au inceput sa popularizeze ideea vietii extraterestre. Acum, controversatul cercetator Stephen Hawking spune unei lumi ca extraterestrii exista, dar ca ar fi intelept din partea noastra sa evitam contactul cu ei.

OZN - o poveste mai veche decat am crede

Dorinta de a contacta prezumptivele forme inteligente de viata de pe alte planete este cu mult mai veche decat "isteria OZN" starnita in secolul XX sau decat primul mesaj radio trimis catre extraterestrii in 1974, cu ajutorul uriasului telescop de la Arecibo, la care oamenii de stiinta inca asteapta raspuns. Ideea a inflorit inca din secolul al XVII-lea, atunci cand a fost lansata in premiera teoria "pluralitatii de lumi", avandu-l ca aprig sustinator pe Bernard le Bovier de Fontenelle, autorul studiului "Conversatie asupra pluralitatii lumilor"din 1686.

Poate cel mai cunoscut dintre promotorii acestei propuneri a fost matematicianul german Carl Friedrich Gauss (tablou, jos) cel care, in 1820, propunea reflectarea razelor solare pe planetele din jurului Terrei cu ajutorul unui aparat pe care el insusi il proiectase, heliotropul. Tot el este creditat cu ideea defrisarii in forma de triunghi a unor uriase suprafete impadurite din Siberia si cultivarea acestora cu grau, totul pentru a indica prezenta noastra posibililor vizitatori extraterestri.



20 de ani mai tarziu, astronomul Joseph von Littrow a propus o idee asemanatoare. Acesta sustinea, nici mai mult, nici mai putin, decat saparea unui urias canal triunghiular, lung de aproape 30 de kilometri, care sa fie umplut sistematic cu kerosen si care sa fie aprins in fiecare noapte pentru a demonstra prezenta unor forme inteligente de viata pe Terra celor care fi fost interesati sa le descopere.

In 1869, inventatorul francez Charles Cros si-a imaginat o serie de oglinzi parabolice care sa transmita semnale luminoase, prin intermediul lampilor electrice, catre celelalte planete ale sistemului solar, si asta in timp ce statisticianul britanic Francis Galton propunea, trei decenii mai tarziu, folosirea unui cod radio asemanator codului Morse.

In 1901, Nikola Tesla anunta receptarea unui semnal misterios, posibil de pe Marte, prin intermediul uriasului sau transmitator din Colorado Springs. 19 ani mai tarziu, Guglielmo Marconi le declara reporterilor ca a detectat un semnal radio din spatiul extraterestru. Astfel de opinii nu puteau fi trecute cu vederea si ramanea doar o chestiune de timp pana cand o autoritate organizata menita sa ia urma vietii extraterestre avea sa fie infiintata.

Cautandu-i pe extraterestri

Acest lucru s-a si intamplat, in 1959, atunci cand insarcinata cu cercetarea sistematica a cosmosului in cautarea unor civilizatii de pe alte planete a fost institutia infiintata sub denumirea "Search for Extraterrestrial Intelligence" (SETI). In jumatatea de veac de activitate, proiectul a traversat cateva episoade interesante.

Pe vremea aceea, mai toata lumea isi imagina fiintele exterestre ca fiind neaparat inteligente, mai evoluate decat noi si, de preferinta, cu infatisare umanoida. Intre timp, de la optimistele previziuni privind descoperirea unei adevarate civilizatii extraterestre, alcatuita din vietuitoare dotate cu o inalta inteligenta, am ajuns la o intelegere mai realista a problemei si am inceput sa ne multumim si cu eventualitatea unor forme primitive de viata, fie ele si niste bacterii, de natura sa ne dea sperante pentru viitor.



Dimpreuna cu alte programe de cercetare spatiala, finantate in general de NASA ori ESA, SETI exploreaza corpurile ceresti, prin telescoape si sonde cosmice cautand, in primul rand, conditii propice vietii, apoi dovezi ale existentei acesteia. Cu mijloace tehnice tot mai avansate, SETI isi petrece cea mai mare parte a timpului ascultand "glasurile" Universului si, ocazional, trimitand el de pe Pamant semnale cu mesaje despre noi, la care se asteapta raspuns.

Si face asta de 50 de ani. Intre reusitele lui SETI se numara descoperirea pulsarilor, identificarea unor urme de materie organica pe o roca martiana veche de 4,5 miliarde de ani si reperarea apei inghetate pe Marte. In plus, sonda spatiala Voyager 1 se gaseste, in acest moment, la cca. 10 miliarde de km departare de Pamant, semnalele radio emise de pe ea avand nevoie de 15 ore pentru a ajunge la noi.



In 2005, NASA a anuntat ca Voyager 1 a ajuns in zona de granita de la marginea sistemului nostru solar. O va strabate in urmatorii 6 ani si, in 2015, ar urma sa devina primul obiect creat de om care va ajunge in spatiul interstelar. Telescopul Kepler a identificat pana acum 423 de exoplanete stancoase, a caror asemanare cu Pamantul este discutabila, dar a caror existenta le da speranta oamenilor de stiinta cu privire la identificarea vietii evoluate.

"Suntem singuri in Univers? Probabil ca nu!"

Trasatura neobisnuita pentru un cercetator, Stephen Hawking este un astrofizician celebru in toata lumea. Numele sau este asimilat, cel putin de profani, cu autoritatea suprema in materie de judecati astronomice si calcule fizico-matematice. Poate fi considerat, cu un pic de larghete, vedeta lumii stiintifice de pretutindeni. Fostul profesor al catedrei de fizica-matematica de la Cambridge a fost intens mediatizat atat gratie teoriilor sale nonconformiste despre Univers, dar si pentru coeficintul sau de inteligenta - care se banuieste ca atinge 160, Hawking refuzand sa faca testul -, venit "la pachet" cu un sindrom de distrofie musculara care, inca din anii tineretii, l-a imobilizat intr-un scaun cu rotile, fortandu-l sa comunice exclusiv cu ajutorul unui sintetizator de voce.

In cadrul unei conferinte din 2008, organizata cu ocazia aniversarii a 50 de ani de existenta NASA, profesorul Stephen Hawking a facut o declaratie care a trezit curiozitatea auditorilor. La intrebarea "Suntem singuri in spatiu?", acesta a dat un raspuns rapid: "Probabil ca nu".

Profesorul Hawking a declarat ca viata in Univers este posibila, insa nu in modul in care ne-o imaginam noi. Formele de viata simple sau inteligente se pot forma in conditii total diferite de cele de pe Pamant, prin urmare, exista probabilitatea ca ele sa nu aiba nimic in comun cu trasaturile umane pe care noi le "imprumutam" de obicei.

Despre cum ar putea arata diverse creaturi extraterestre, aflati mai multe in luna octombrie pe Discovery Science!

"Exista o posibilitate destul de mare sa gasim viata simpla pe alte planete, insa viata inteligenta este cu siguranta o raritate", declara atunci cercetatorul. De asemenea, Hawkins nu crede in teoria rapirilor extraterestre. In opinia savantului, acest lucru nu ar ramane fara urmari, deoarece probabilitatea ca ADN-ul acestora sa fie diferit este destul de mare, ca si posibilitatea sa poarte boli pentru care noi nu avem imunitate. Si viceversa.

Alti astrobiologi au declarat ca ne-am inchipuit ca fiintele extraterestre sunt cladite aproximativ "dupa chipul si asemanarea noastra". Biochimistii speculeaza rolul pe care il joaca carbonul in aceasta privinta. Deoarece carbonul este o componenta cheie a vietii pe Pamant, tindem sa speculam ca acest lucru este valabil in tot Universul.

In realitate, cercetatorii au identificat prezenta a numeroase elemente care ar putea avea acelasi efect, fara a avea insa si aceeasi forma. In opinia acestora, chiar si arsenicul ar putea sustine viata in anumite conditii. Pe Pamant exista organisme care utilizeaza arsenicul pentru a genera energie si a facilita cresterea. Clorul si sulful sunt alte candidate la inlocuirea carbonului, ca si nitrogenul si fosforul, care pot forma molecule biochimice. Exemplul organismelor tardigrade, foarte pamantene si care sunt capabile sa supravietuiasca in conditii total improprii vietii asa cum o intelegem noi, este unul foarte concludent in acest sens.



In ceea ce priveste necesitatea apei, prezenta ei nu este obligatorie. Amoniacul are proprietati asemanatoare apei, astfel incat chiar si un amestec intre cele doua elemente pastreaza temperaturile mai joase pentru mai mult timp decat apa normala, prin urmare astronomii nu se asteapta sa identifice apa in forma in care o cunoastem pe Pamant. Un exemplu in acest sens se afla chiar in sistemul nostru solar, pe cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan. Toate aceste elemente se manifesta altfel privite in mediul nostru. Insa daca il situam intr-un mediu extraterestru, reactiile lor sunt altele. In aceasta perspectiva, apa si carbonul ar putea deveni elemente nefavorabile vietii in mediul planetar. Sunt cateva constatari care ii determina pe cercetatorii sa considere ca ar putea exista in spatiu mult mai multa viata decat am putea detecta vreodata - absenta dovezilor neinsemnand dovada absentei.



Revenind insa la pozitia lui Hawking fata de existenta extraterestrilor, specialistul crede ca un eventual contact cu acestia ar putea fi dezastruos pentru umanitate. "Intr-un Univers cu o suta de miliarde de galaxii, fiecare continand sute de milioane de stele, este putin probabil ca Terra sa fie unicul loc unde sa se fi aparut viata. Pentru creierul meu matematic, existenta extraterestrilor este perfect rationala." Aceasta este convingerea lui Stephen Hawking.

Omul de stiinta, in varsta de 68 de ani, considera ca formele cele mai probabile de viata extraterestra ar putea fi microorganismele si animalele "simple": "La urma urmei, aceste specii au dominat Terra vreme de milioane de ani". "Totusi", mai avertizeaza fostul profesor de la Cambridge, "contactul cu extraterestrii ar putea fi devastator pentru rasa umana. Sa ne gandim la descoperirea Americii din 1492. Atunci cand Columb a debarcat in America, lucrurile nu au mers prea bine pentru indigeni".



"Dupa ce vor fi epuizat toate resursele propriei planete, extraterestrii-nomazi inteligenti ar putea pleca la vanatoare prin galaxii, pentru a descoperi alte planete de care sa profite. Aceste fiinte ar putea supune si coloniza planetele de la bordul unor nave gigantice. Ajunge sa ne privim pe noi insine pentru a ne da seama spre ce ar putea sa aduca un asemenea contact."

Ce ar trebui sa cautam?

Cum a inceput viata si daca ea mai exista si in alte parti din Univers ramane, din vremea vechilor greci, de peste 2.500 de ani, una dintre cele mai fascinante intrebari din lumea stiintei. Raspunsul concludent lipseste inca, chiar daca asa-zisele aparitii bizare de OZN-uri, de-a lungul deceniilor, ne asalteaza cu un sistematic, dar ambiguu, survol al cerurilor, iar sondele de explorare cosmica au descoperit depozite de gheata pe Luna si emisii de gaz metan pe Marte - principala candidata, in imaginarul colectiv cel putin, din lista planetelor suspectate ca ar gazdui forme de viata. Vagi urme de material biologic s-au mai identificat, cu indulgenta, in diferite medii extraterestre, dar niciodata nu s-a ajuns la o concluzie ferma ca forme de viata evoluata non-terestra ar exista.

Chiar daca expeditiile cosmice cu echipaj uman nu au ajuns momentan mai departe de Luna, oamenii de stiinta se considera indreptatiti sa nu mai spere in posibilitatea identificarii vietii extraterestre pe vreuna dintre planetele sau satelitii Sistemului Solar. In schimb, ei privesc spre noi orizonturi.

Nu numai ca alti sori, orbitati de alte planete, exista din abundenta atat in Calea Lactee cat si in Univers dar, cel putin un sistem solar aproape identic cu al nostru a fost recent observat in Cosmos. La fel, si multe sute de exoplanete, asemanatoare Terrei, sunt constant descoperite aproape zilnic de NASA, in cadrul proiectului Kepler, de "identificare a noilor Pamanturi".



Nu trebuie neglijata nici luna lui Saturn, Enceladus, sub a carei crusta de gheata cercetatorii cred ca s-ar putea afla apa in stare lichida. Fireste ca aceste noi cunostinte le-au alimentat astronomilor si entuziastilor fantezii indraznete referitoare la potentialul acestor lumi de a intretine viata.

Pentru a crea o legatura cu extraterestri inteligenti, poate ca este necesar ca noi insine sa mai evoluam. Ar trebui, probabil, sa intelegem cum incepe si evolueaza viata. O insiruire extraordinara de specii a avut loc pe planeta noastra in cele 4,5 miliarde de ani de istorie naturala. Vreme de un miliard de ani, "ganganii" primitive au expirat oxigen, transformand atmosfera otravitoare a Pamantului tanar si eliberand terenul pentru eventuala noastra aparitie. Stim de la fosile ca o multitudine de creaturi inotatoare si taratoare, cum ar fi trilobitii, au evoluat din Paleozoic, prin era Cambriana, cu 550 milioane de ani in urma. Urmatoarele 200 de milioane de ani au intampinat transformarea terenului, a reliefului de suprafata si subacvatic, oferind un habitat creaturilor exotice - libelule cat pescarusii, miriapozi lungi de un metru, scorpioni giganti si monstri marini colosali. Apoi a venit era dinozaurilor. Disparitia lor subita a deschis drumul pentru mamifere - deci evolutiei primatelor si a noastra.



Aparent, suntem rezultatul timpului si al hazardului. Daca evolutia s-ar relua, poate ca nici nu ar mai aparea oameni si nici nu putem prezice care ar deveni specia dominanta in locul nostru. Asadar, nu ne putem exprima ferm cu privire la posibilitatea si forma unei inteligente pe o alta planeta, fie ea si asemanatoare Pamantului.

Stim toate aceste lucruri despre propria noastra evolutie, dar am da orice sa descoperim si un al doilea exemplu, fie el chiar si la primele stadii de formare a vietii. Zonele locuibile ale Cosmosului sunt vaste, se pare, si ar putea sa abunde in viata extraterestra. Daca o vom descoperi depinde de noi, in masura in care este o forma involuata de viata si exclusiv de ea, in cazul in care ne este superioara ca evolutie si inteligenta. Poate ca la nivelul nostru actual, intelepte, civilizatiile avansate care ne observa de mult timp, considera primejdios, pentru ele sau pentru noi, un contact in acest moment al parcursului nostru prin Univers.

*

CONCURS

CREZI CA IN UNIVERS EXISTA CIVILIZATII MAI AVANSATE DECAT A NOASTRA? Daca raspunsul este afirmativ, cum iti imaginezi o intalnire cu asemenea extraterestri?
Raspunde la intrebarea etapei de concurs, prin comentarii la acest articol, pana luni 4 octombrie. Autoarea sau autorul celui mai interesant si bine argumentat raspuns, va fi premiat(a) de catre DESCOPERA.ro si Discovery Romania cu unul dintre cele 5 telescoape SkyWatcher pe care vi le oferim in cadrul acestui maraton.
Afla aici detalii despre concurs!

Marea calatorie a descifrarii misterelor Universului a inceput! Revino maine pentru a afla daca este posibila calatoria in timp si urmareste, in octombrie, doua seriale de exceptie marca Discovery!

*

"Universul vazut de Stephen Hawking" va avea premiera: sambata, 2 octombrie, la ora 21.00, pe Discovery Channel, urmand ca restul episoadelor sa fie difuzate pe Discovery Science, in fiecare duminica, incepand cu 10 octombrie, de la ora 21.10. "Universul văzut de Stephen Hawking" ne solicită imaginaţia până la limita universului cunoscut. Cel mai celebru om de ştiinţă încă în viaţă explorează splendoarea şi măreţia stelelor şi planetelor, galaxiilor şi supernovelor care modelează şi populează cosmosul. Primul episod, "Povestea tuturor lucrurilor", relatează cea mai controversată poveste din lume - istoria Universului, începând cu energia uluitoare generată de Big Bang până la sfârşitul omenirii; in vreme ce celelalte episoade exploreaza ipoteza existentei extraterestrilor si controversata teorie a calatoriei in timp.

*

"Morgan Freeman si spatiul cosmic" va avea premiera luni, 4 octombrie, la ora 21.10, pe Discovey Science. Actor premiat cu Oscar şi pasionat de investigarea spaţiului cosmic, Morgan Freeman este producătorul executiv, prezentatorul şi naratorul acestui serial care explorează cele mai mari mistere ale Universului din perspectiva omului obisnuit. De la cele mai recente realizări ale NASA şi ale unor mari companii private, până la cele mai noi teorii formulate de oameni de ştiinţă şi cercetători, această serie studiază găurile negre, colonizarea planetelor, teoria şirurilor şi multe altele.

Autor: Alexandru Safta